Proiectul care te învață cum să creezi jocuri de masă și de simulare pe teme de mediu

Timp de 2 ani și jumătate, mai mult de 25 de persoane din România și alte 3 țări europene au lucrat la dezvoltarea a 2 jocuri de masă, 5 jocuri de simulare și a ghidului K2 Games pentru educatori, care sunt puse gratuit la dispoziția publicului.

Societatea pentru Consum Responsabil (Cluj-Napoca) a lansat o colecție de jocuri de masă și de simulare pe teme de mediu și un ghid care îndrumă alți educatori pe calea inovației în educația pentru sustenabilitate.

Mai multe despre aceste instrumente educaționale puse la dispoziția publicului în mod gratuit, în limba română și alte 4 limbi europene, ne-au spus Natalia Ciobanu, coordonatoarea proiectului și Diana Ioana Călin, catalizator comunicare K2Games.

Care este povestea acestor jocuri de masă?

Diana: Povestea lor își are rădăcinile în urmă cu 10 ani, încă de pe atunci ludicul era un element important în toate proiectele prin ne propusesem să oferim ghidare, instrumente și inspirație pentru trai sustenabil în cadrul Society for Responsible Consumption. 5 ani mai târziu, Natalia a ridicat din sprânceană și a zis: cum ar fi să creăm noi propriile jocuri în scop educațional?

Natalia: E o poveste care cuprinde mai multe povești: povestea concepției, atunci când s-a născut ideea, așa cum zice Diana. Această poveste a durat vreo 3 ani să prindă contur, iar rezultatul a fost să stabilim că jocurile urmau să abordeze teme de mediu și sustenabilitate; să fie jocuri de și de masă, și de simulare, care să stimuleze interacțiunea socială; să fie disponibile și ușor accesibile oricui își dorește să le utilizeze, în mod special profesorilor și lucrătorilor de tineret; și să fie o invitație la explorare, la discuții deschise, la curiozitatea descoperirii unor noi legături dintre noi și mediul înconjurător.

Mai este povestea întâlnirii dintre oamenii care au lucrat la elaborarea lor, care a început în toamna lui 2018. De obicei, cei care lucrează la un joc se cunosc între ei destul de bine și sunt familiarizați cu tema pe care urmează să o transpună în joc. În cazul jocurilor K2Games, echipele internaționale care au lucrat la jocuri s-au cunoscut la cursul de formare dedicat lor.

Deși erau cu toții interesați de temele de mediu, în cadrul acestui curs au avut ocazia să aprofundeze tematicile alese, să înțeleagă mai bine ce presupune învățarea în context nonformal și să formeze o echipă cu care urmau să lucreze la jocuri mai bine de doi ani. Și sigur, mai e și povestea celor doi ani de lucru la dezvoltarea jocurilor,. Acești doi ani au inclus și perioada dificilă a pandemiei în care nu s-au putut întâlni fizic pentru a testa jocurile, pentru a lucra împreună la designul grafic și alte astfel de provocări. Și totuși, iată-le gata, numai bune de jucat, ceea ce înseamnă că povestea K2Games de până acum are un final fericit.

De fapt, povestea e atât de vastă și cu atât de multe învățăminte, încât ne-am propus să împărtășim din experința aceasta în cadrul unui podcast pe care îl vom lansa în această iarnă și care va fi disponibil aici.

Diana Ioana Călin, catalizator comunicare K2Games & Natalia Ciobanu, coordonatoarea proiectului.

De ce jocuri?

Diana: Pentru că jocul deschide inima, conectează oamenii și stimulează emisfera dreaptă a creierului responsabilă cu creativitatea. Așa se naște inovația și apar soluțiile cele mai năstrușnice de care nu-ți mai vine să te desparți. Noi avem un pact în interior, ne place ca tot ceea ce creăm și oferim să fie însoțit de bucurie și jucăușenie. Astfel că dincolo de conținutul relevant, dăm educației pentru sustenabilitate o formă îmbietoare la cunoaștere, prezență și la experimentarea unui trai mai armonios, cu sinele și cu natura.

Natalia: Pentru că noi, oamenii, învățăm de mici prin joc, așa cum o fac și multe alte mamifere. Joaca e un mod firesc, plăcut și efectiv de a explora realitatea, de a exersa abilități noi și de a ne transforma modul în care ne raportăm la realitate. Acesta e un fapt confirmat și de numeroase studii, cum ar fi cel publicat de Juho Hamari și Lauri Keronen în International Journal of Information Management care spune că plăcerea și utilizatea jocurilor face din ele un instrument potrivit pentru a învăța ceva nou, sau cel publicat de Shota Noda și colegii săi în jurnalul BioPsychoSocial Medicine care concluzionează pe baza a 71 de studii că jocurile de masă pot ajuta la însușirea de noi cunoștințe, la îmbunătățirea interacțiunilor interumane dintre participanți și la sporirea motivației participanților.

Pe de altă parte, dacă ne uităm la propria experiență de copii și de adulți, e ușor să constatăm că ne place mai mult să învățăm folosind elemente de joc, decât într-un mediu auster, nu-i așa?

Cui se adresează?

Natalia: Am pregătit aceste jocuri și ghidul care le însoțește pentru lucrătorii de tineret, pentru profesorii și educatorii de toate culorile, formele, dimensiunile din România și din toate colțurile lumii. 🙂 Cu toate acestea, ele pot fi jucate de oricine oricând și oriunde pentru caracterul lor distractiv, dincolo de cel educativ. Mai exact, nu e nevoie să vrei să înveți ceva nou ca să le joci. Le poți folosi pur și simplu pentru joc. Sunt suficient de distractive și fără să ai un educator care să faciliteze un debriefing după joc. Dar, în principal, încurajăm lucrătorii de tineret și profesorii să folosească aceste jocuri inovative ca instrumente educaționale alternative, eficiente și distractive care să contribuie la dezvoltarea unor comportamente pentru un trai sustenabil în rândul tinerilor.

De ce tematica pe teme de mediu?

Diana: Deconectarea omului de natură și stilul de viață consumerist afectează bunăstărea oamenilor, sănătatea lor fizică și emoțională. De peste 1 deceniu am ales să ne aducem contribuția în acest sector. Considerăm că nu este doar sarcina politicienilor și a mediului economic să își aducă contribuția în direcția unei schimbări. Noi credem că cele mai roditoare semințe pentru o lume mai armonioasă, mai echitabilă, mai sustenabilă pot încolți prin investiții în educație. Suntem o echipă cu expertiză în științele mediului și peste 10 ani de experiență în educație non-formală. Acest demers contribuie în mod firesc la îndeplinirea misiunii asociației noastre, Societatea pentru Consum Responsabil.

Proiectul K2Games a fost creat exact cu această intenție și aduce o perspectivă inovatoare asupra educației pentru sustenabilitate.

Care sunt din punctul vostru de vedere principalele probleme de mediu cu care ne confruntăm?

Natalia: La întrebarea aceasta am două răspunsuri. Pe de o parte, e clar că impactul schimbărilor climatice, gestiunea defectuoasă a deșeurilor, supraexploatarea resurselor naturale și, în consecință, pierderea biodiversității sunt probleme stringente. Însă acestea nu sunt independente, ci sunt interconectate. Iar la rădăcina acestora stau câteva probleme mai profunde. Aici vine al doilea răspuns. Așa cum spunea și Gus Speth, fondator și fost președinte al World Resources Institute, dar și fost consilier pe probleme de mediu al președinților Jimmy Carter și Bill Clinton (vezi citatul mai jos), și noi credem că principalele probleme de mediu sunt egoismul, lăcomia și apatia. Doar că spre deosebire de ce spunea Gus Speth în 2016, noi ne-am asumat să aducem acea transformare culturală și spirituală plecând de la pregătirea noastră științifică în domeniul mediului și îmbinând experiența în educația non-formală cu empatia, compasiunea, creativitatea și, iată! cu jocul.

Gus Speth: „Obișnuiam să cred că principalele probleme de mediu erau pierderea biodiversității, colapsul ecosistemelor și schimbările climatice. Am crezut că treizeci de ani de știință bună ar putea rezolva aceste probleme. M-am înșelat. Problemele de mediu de top sunt egoismul, lăcomia și apatia, iar pentru a face față acestora avem nevoie de o transformare culturală și spirituală. Iar noi, oamenii de știință, nu știm cum să facem asta.”

Diana: Da, rezonez și eu cu Speth și consider că deconectarea omului de la sine e principala problemă de mediu. Atunci când nu ai o relație armonioasă cu propria persoană e foarte puțin probabil să reușești să cultivi armonie în relație cu ceilalți și cu natura. Egoismul, lăcomia, apatia, consumul emoțional sunt atitudini și obiceiuri care ne scot din zona de echilibru. Atunci când suntem deconectați de la noi înșine și nu ne cunoaștem nevoile reale, cu foarte mare ușurință întrăm într-un cerc vicios al minciunii de sine (adesea fără să fim conștienți de asta) și încercăm să ne regăsim echilibrul interior prin consum emoțional și iluzia unor experiențe de care nu avem nevoie. Cum să aduci atunci echilibru în exterior, atunci când în universul tău interior se află un conflict al nevoilor ? Un prim pas ar fi să învățăm să ne întrebăm: Care e nevoia mea acum? Care e experiența după care tânjesc? Ce posibilități am pentru a îndeplini această nevoie?

Creșterea gradului de conștientizare cu privire la mizele sustenabilității nu e îndeajuns, însă echiparea tinerilor cu competențele necesare pentru a contribui prin acțiuni concrete la dezvoltarea durabilă ar putea face o diferență.

Ce probleme de mediu abordează jocurile?

Natalia: Cele 5 jocuri de simulare K2Games abordează tematici precum: calitatea aerului în orașe, schimbările climatice, gestiunea deșeurilor, și problema spațiilor verzi din orașe. Jocul de cărți ”K2 Recycling Party” aduce în discuție provocări legate de ambalajele alimentare, de risipa alimentară și de cât de sănătoase sunt alimentele pe care le consumăm. Jocul de masă ”K2 Pioneer City” e unul cooperativ și complex, care invită jucătorii să exploreze provocările legate de menținerea echilibrului dintre dezvoltarea economică și protecția mediului înconjurător. El abordează toți cei 3 piloni ai sustenabilității: ecologic, social și economic și încurajează jucătorii să se implice activ în viața comunității din care fac parte.

Care sunt gesturile la care vă gândiți sau pe care le faceți atunci când vorbim despre un mod de viață sustenabil?

Natalia: Din fericire, astăzi suntem cu toții din ce în ce mai conștienți de necesitatea unei schimbări în modul nostru de viață, iar piața nu întârzie să ofere alternative mai prietenoase cu mediul – fie că vorbim de îngrijire personală, de mâncare, de gospodărie, de transport sau de instrumente de lucru. Ceea la ce mă gândesc și ce le recomand tuturor cu care discut pe această temă este să începem cu schimbări pe care le putem transforma în obiceiuri constante. E bine să depunem cât mai multe eforturi pentru a face o schimbare cât mai repede, însă e important să o facem într-un ritm în care ne cade bine. Altfel, dacă ne asumăm prea multe, riscăm să abandonăm la scurt timp. Pași mici, dar siguri. Odată ce ne-am însușit o alternativă – de exemplu să mâncăm carne 1-2 ori pe săptămână în loc de 1-2 ori pe zi, putem încerca să mergem mai mult cu autobuzul și mai puțin cu mașina personală. Când ajuge să facă parte și acest nou obicei din rutina noastră, ne putem gândi, de exemplu, la obiceiul de a ne face meniuri zilnice pe o săptămână înainte, și a cumpăra atâtea alimente de câte avem nevoie pentru a evita risipa alimentară. Așadar, încet-încet și cu plăcere, că altfel nu (ne) ajută.

Diana: Ne invită pe fiecare dintre noi să învățăm să ne raportăm la Planetă cu mai multă prețuire, într-un mod firesc, acel firesc în care noi suntem parte dintr-un Tot și în care avem nevoie să reînvățăm să conviețuim simbiotic, în armonie cu tot ce înseamnă viață și mediul natural din care facem parte. Să ieșim din paradigma salvatorului care reciclează ca să salveze planeta, că așa trebuie, că e în trend și să facem fiecare gest dintr-un spațiu de recunoștință pentru toate darurile pe care natura ni le oferă. Înainte de a trece la acțiune și a ne găsi propriul ritm, să ne oferim timp de introspecție, să aflăm care sunt beneficiile pentru noi atunci când alegem conștient ca prin propriul stil de viață să purtăm de grijă naturii. Găsim azi online nenumărate tips & tricks pentru un stil de viață sustenabil, de la igienă personală la igiena casei, de la cumpărăturile casei până la cele ale copiiilor, dar secretul pentru consecvență e motivația din spate, înlocuirea lui Trebuie cu Aleg pentru că îmi face bine, îmi aduce echilibru, mă reconectează cu întregul, etc. Iar dacă ar fi să vă ofer azi un singur sfat aș zice: azi vă invit să punem pe pielea noastră doar ceea ce putem mânca, cosmetice și produse de igienă 100% naturale deoarece pielea noastră e cel mai mare organ și ingerează cu rapiditate substanțele cu care intră în contact. Și v-aș mai împărtăși vreo două îndemnuri. Înlocuiește detergentul pentru cadă cu oțet cu bicarbonat și simte prospețimea acestei soluții. Alege săpunul solid hand-made. Poartă mereu la tine o sacoșă din textil și un recipient reutilizabil de apă. Alege hrană locală și oferă înapoi Pământului resturile biodegradabile prin compostare. Și lista poate continua la un atelier de trai sustenabil sau într-un program individual de mentoring pe această temă.

Cum credeți că vor arăta aceste probleme peste zece ani?

Natalia: Cred că unele probleme se vor acutiza, așa cum sunt fenomenele meteo extreme, pentru că emisiile de gaze cu efect de seră pe care le emitem sunt în continuare foarte mari, iar efortul de a le reduce este mult prea mic. După cum știm, sistemul climatic are o inerție mare, iar orice acțiune pe care o facem azi se va resimți abia peste câteva decenii din punct de vedere climatic. Cred că vom continua să pierdem foarte mult din biodiversitatea pământului, mai ales în rândul mamiferelor mari, care sunt cele mai vulnerabile, dar și în rândul speciilor de pești, din cauza supra-exploatării.

Pe de altă parte, cred că unele teme vor fi discutate deja la alt nivel. De exemplu, cred că vom fi înțeles cu toții mult mai bine care sunt poluanții majori din aer, din apă și din sol, precum și felul în care aceștia ne afectează sănătatea. Vom avea mult mai bine puse la punct sisteme de colectare separată a deșeurilor și de recuperare a materiilor prime din valorificarea deșeurilor, iar atunci vom discuta deja de tehnologii pentru creșterea reciclabilității unor materiale. De asemenea, cred că ariile protejate vor fi mai multe, iar regimurile de protecție vor fi mai stricte. Și mai cred că așa cum discutăm astăzi despre un nivel minim de alfabetizare, adică abilități de scriere, citire și calcul, vom avea un nivel minim de alfabetizare de mediu, adică un set minim de competențe legat de protecția mediului pe care va fi necesar să îl avem cu toții.

Diana: Dacă ar fi să privesc cupa plină a paharului și perspectiva unui scenariu pozitiv, știu că în 10 ani vom trăi într-o cu totul altă paradigmă în care omul și-a schimbat modul în care se raportează la natură- urmare a schimbării modului în care se raportează la sine. Vom asista la o întoarcere la rădăcini, iar aici mă refer la o mai mare valorizare și prețuire a ceea ce ne oferă în mod necondiționat natura. Oamenii vor avea o conștiență de sine mai ridicată și vor știi că fiecare comportament prin care ei relaționează cu natura e doar o oglindă a relației cu sinele, a iubirii de sine. Totodată anticipez că vom asista la o mai mare separare în societate. Vor crește exponențial comunitățile holistice și sustenabile, se vor multiplica bulele celor care își doresc un trai sănătos, armonios, business as usual nu va mai exista. Totodată separarea dintre această categorie și cei care aleg să continue să alimenteze stilul de viață consumerist, iluziile unei vieți mai împlinitoare prin achiziția de bunuri și servicii care să alimenteze golurile sufletului, va fi și mai evidentă. Timpul ne va răspunde vizavi de starea lucrurilor la nivel societal, iar răspunsurile personale le gasim mereu într-o stare prezența deplină la propria viață și la natură.

Cine face parte din echipa care a dezvoltat jocurile?

Natalia: Suntem peste 25 de oameni care am contribuit la dezvoltarea jocurilor fie din rolul de autori ai scenariilor, ai mecanicii, ai textelor, ai design-ului grafic, traducători, și tot ce înseamnă procesul de producție și comunicare. Avem și lucrători de tineret cu experiență, și specialiști de mediu și sănătate publică, și designeri de jocuri experimentați, și designeri grafici, și formatori în domeniul educației non-formale, și artiști, și tineri pasionați de mediu și de jocuri care au decis să își asume rolul de dezvoltator de jocuri și să învețe din mers. De altfel, fiecare din noi am învățat din mers câte ceva. Și despre asta vom împărtăși mai multe în podcast-ul de care spuneam mai sus.

Echipele care au lucrat la fiecare joc au fost internaționale, venind din partea celor 4 parteneri din 4 țări: Societatea pentru Consum responsabil din România, Insight_epd din Italia, CRISP din Germania și EEHYC cu sediul în Lituania. Cu toate acestea, membrii echipelor vin din mai multe țări, cum ar fi Egipt, Grecia, Olanda sau Moldova, de exemplu.

Cum au fost primite jocurile până acum?

Natalia: Ca pâinea caldă la ciorba proaspătă 😀 Am avut câteva ocazii să împărtășim jocurile cu mai mulți lucrători de tineret, profesori și formatori preocupați de temele de mediu, care desfășoară deja diverse activități educative în acest sens. Toți s-au bucurat să aibă la dispoziție în mod gratuit aceste instrumente de educație de mediu – jocuri elaborate explicit în scop educativ, dar care au caracter ludic intrinsec.

O bună parte au apreciat că jocurile sunt disponibile în limba română, că pot fi descărcate și imprimate la cea mai simplă imprimantă alb-negru, păstrându-și calitatea grafică. Acest aspect e deosebit de important în special la jocurile de masă: K2 Pioneer City și K2 Recycling Party. De altfel, designul acestor jocuri e gândit să permită atât personalizarea lor prin colorare, cât și imprimarea lor sub formă de elemente gravate cu laserul, nefiind necesară cerneală. Practic, jocurile de masă pot fi personalizate în nenumărate feluri și, în același timp, accesibile la calitate înaltă oricui are acces la cea mai simplă imprimantă. Acestea iarăși au fost aspecte foarte apreciate de cei care lucrează cu tineri din mediile defavorizate.

Pe de altă parte, mulți din cei care au interacționat cu jocurile au apreciat versatilitatea lor. Jocurile au durate diferite și pot fi alese în funcție de timpul avut la dispoziție pentru activități. În același timp, ele sunt un prilej bun de a avea discuții cu sens și semnificație pe multe teme, ajutând la descoperirea diverselor schimbări de obiceiuri – mai mici sau mai mari – pe care și le poate asuma să le implementeze în propriul comportament fiecare dintre cei care participă la joc.

Jocurile sunt puse gratuit la dispoziția publicului în format print-and-play (printează și joacă) aici. Jocurile pot fi utilizate atât în contexte non-formale și informale, precum și pentru a sprijini activitatea profesorilor în cadru formal, cum ar fi orele de curs la școli, licee sau universități. Proiectul K2Games – Learning by playing a fost cofinanțat de Comisia Europeană prin programul Erasmus+.

Sunt gesturi mici, la îndemâna oricui, iar fiecare gest mic are un impact mare când acționăm împreună.

*Conținut sponsorizat, realizat în parteneriat cu E.ON*

Be the first to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată


*