Temperaturi în scădere

Probleme domestice, soluții ecologice

Text: Alexandra Popescu

Pe 19 august, consumul de resurse al omenirii a depășit capacitatea de susținere a Pământului pentru 2014, cu trei luni mai devreme față de anul trecut, conform organizației Global Footprint Network, care monitorizează diferențele între capacitatea naturală a mediului și amprenta ecologică a populației. Cu alte cuvinte, toate acțiunile noastre de până la sfârșitul anului sunt realizate pe credit, iar planeta nu le poate amortiza.

Deși majoritatea deciziilor care pot ameliora impactul uman asupra mediului par a ține numai de guverne și organizații internaționale, încă mai există treburi murdare care pot fi rezolvate fără protocoale și unanimități de vot.  Cum ar fi spălarea rufelor. Acordarea butonului de temperatură are ecouri mult dincolo de tambur. Conform Alianței pentru Economisirea Energiei, cel mai energofag proces al unui ciclu de spălare este  încălzirea apei în mașină și care atârnă greu în factura de electricitate. Nu vrei ca apa prea caldă să te ardă la buzunar. Dar îți vrei și rufele curate. Nu e vorba de un compromis, ci de o resetare, atat electrocasnică, cat și de prejudecată.

Un studiu Topten International Services, un program de referință privind eficiența energetică a electrocasnicelor arată că pentru o mașină de spălat din clasa A+, economia de energie între o spălare la 60° C și una la 20° C este de 70%. Numai în Europa, unde anual se înregistrează aproximativ 35,6 miliarde de cicluri de spălare, trecerea de la 60° C la 30° C ar permite economii de 12 milioane de tone de CO2, echivalentul emisiilor a 3 milioane de mașini. A trecut mai bine de un an de la startul inițiativei I Prefer 30, derulată în câteva state europene la inițiativa industriei detergenților, care-și încurajează locuitorii să-și spele rufele la 30 de grade. Proiectul explică avantajele și răspunde îngrijorărilor legate de igienă, încercând să schimbe mentalități. Principalul argument este că temperatura joacă un rol minor când vine vorba de curățarea hainelor potrivit de murdare, și că uscarea imediată a rufelor e foarte importantă pentru eliminarea microorganismelor dăunătoare. Înlăturarea petelor a încetat să mai fie o problemă de când detergenții care favorizează spălarea la temperaturi scăzute au devenit disponibili pe scară largă încă din 2009.

Iar mașinile de spălat trebuie să se adapteze și ele. La 1 decembrie 2013 a intrat în vigoare directiva europeană conform căreia toate noile mașini de spălat oferite pe piața comunitară trebuie să le ofere consumatorilor opțiunea de a spăla la 20 de grade. (link) Iar una din cele mai mari provocări este convingerea consumatorilor că asta funcționează. În timp ce spălarea cu apă rece este uzuală în Statele Unite, Japonia sau China, europenii folosesc o temperatură medie de 41° C. Dacă toți locuitorii Europei și-ar spăla rufele în apă cu doar 3° C mai rece, economiile de energie s-ar ridicat la circa 2300 GW/an, echivalentul consumului de electricitate pentru 300.000 de locuitori.

Enzimele ne pot reduce amprenta de carbon

Cele două mașini de spălat în miniatură par de jucărie, dar chiar turează serios. Un ciclu de testare durează 10 minute și e menit să arate cat de bine îndepărtează petele un detergent cu enzime față de unul obișnuit. Pare scenariul tipic de reclamă, dar acesta este de fapt protocolul la laboratorul pentru detergenți din cadrul Novozymes, o companie de biotehnologie aflată la periferia capitalei daneze, Copenhaga. Leigh Murphy, specialist în biochimie care lucrează la dezvoltarea de noi formule de detergenți  și conduce departamentul, trece în revistă modul în care lucrează enzimele pentru a curăța țesăturile pe care le îmbrăcăm zilnic:

 

  • Amilazele accelerează descompunerea amidonului din mâncare, deci descompune petele de orez, paste, cartofi sau porumb, printre altele;
  • Celulazele reduc depunerile care înnegresc hainele și protejează culorile materialelor din bumbac
  • Lipazele grăbesc descompunerea trigliceridelor în acizi grași și glicerol, substanțe mult mai solubile în apă care devin mai ușor de îndepărtat, deci sunt foarte utile pentru curățarea fibrelor pătate cu ulei sau unt
  • Proteazele sunt cele mai des utilizate enzime din industria detergenților, pentru că îndepărtează cele mai comune pete, ajutând la spargerea proteinelor în peptide și aminoacizi solubili.

 

Detergenții cu enzime au apărut încă din anii 1960 și au înlocuit multe dintre substanțele chimice folosite în industria de profil și au redus în același timp consumul de materii prime, de apă și de energie. Deși utilizarea lor a fost controversată o perioadă,  fiind suspectate ca o cauză a alergiilor, încapsularea enzimelor le-a făcut sigure pentru sănătatea umană și a permis folosirea lor pe scară largă. Principalele avantaje: enzimele sunt biodegradabile și te lasă să speli la temperaturi mai joase. Asta explică și Murphy, care spune că deja există detergenți eficienți cu ajutorul cărora putem spăla chiar și la 20 de grade, tocmai datorită enzimelor pe care cercetătorii de la Novozymes le caută în natură, în microorganisme și fungi, apoi le îmbunătățesc și le produc cu ajutorul biotehnologiei din laboratoare.

Enzimele, pe scurt:

  • Sunt un tip de proteine care grăbesc reacțiile biochimice (sunt catalizatori)
  • Sunt formate din aminoacizi; fiecare enzimă are o secvență unică de aminoacizi, iar aranjamentul acestora determină funcția enzimei
  • Enzimele sunt țintașii perfecți – ele acționează doar acolo unde se potrivesc cu substratul
  • Nu devin parte din produsul final
  • Ele sunt eliminate din procesul industrial o dată cu apa reziduală, iar microorganismele din natură le degradează în aminoacizi simpli



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*