Pactul Ecologic European

Foto: 123rf

Pactul Ecologic European (Green Deal), soluția Europei la încălzirea globală. Un proiect ambițios prin care Europa își propune ca până în 2050 să nu mai emită gaze cu efect de seră.

Am discutat cu echipa Future Energy Leaders România (FEL România) despre Pactul Ecologic European (Green Deal), implicarea României în acest proiect și potențialul țării noastre când vine vorba de energie verde.

Ce este Green Deal: ce obiective are și ce acțiuni fac parte din acest proiect?

Schimbările climatice și degradarea mediului sunt o amenințare existențială pentru Europa și pentru întreaga lume. Schimbările care afectează în prezent clima planetei transformă lumea.

Rareș Hurghiș, Public Affairs Manager FEL România subliniază faptul că “Statisticile arată că în ultimii 20 de ani, 18 au fost printre cei mai calzi ani înregistrați vreodată, iar fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi incendiile forestiere, valurile de căldură și inundațiile, devin din ce în ce mai frecvente atât în Europa, cât și în alte părți ale lumii.

Rareș Hurghiș, Public Affairs Manager FEL România

Estimările arată că temperatura medie globală a crescut în ultimii 100 de ani cu 1 – 1,5 grade Celsius. Oamenii de știință avertizează că, dacă nu se iau măsuri urgente, până în 2060 încălzirea globală va depăși probabil cu 2°C nivelurile preindustriale, iar această depășire ar putea ajunge chiar la 5°C până la sfârșitul secolului.
Conform unui studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, începând cu anul 2030, anual, la nivel global, 5 milioane de persoane se vor îmbolnăvi din cauza valurilor de căldură sau a diferitelor calamități naturale declanșate de acest proces.

Creșterea temperaturii globale va avea efecte devastatoare asupra naturii, determinând schimbări ireversibile la nivelul multor ecosisteme și, ca atare, un declin al biodiversității. Creșterea temperaturilor și intensificarea fenomenelor meteorologice vor genera, de asemenea, costuri uriașe pentru economia UE și vor afecta capacitatea țărilor de a produce alimente.

Green Deal, sau Pactul Ecologic European, este soluția găsita de Europa la această amenințare. Este cel mai ambițios proiect al UE din punct de vedere al bugetului alocat. Suma totală se ridică la 1.000 de miliarde de euro.

Green Deal îşi propune să plaseze Europa în poziţia de lider global din punct de vedere al diminuării emisiilor de gaze cu efect de seră printr-o strategie integrată care vizează atingerea unor ţinte record în sectorul energiei, mobilității, industriei, comerţului internaţional, economiei şi finanţelor, în care:

  • până în 2050, vom ajunge să nu mai emitem gaze cu efect de seră;
  • creșterea economică va fi decuplată de utilizarea resurselor;
  • nicio persoană și niciun loc nu va fi lăsat în urmă.

Ca element cheie al Pactului Verde European, Legea Europeană a Climei consacră angajamentul UE pentru a atinge obiectivul de neutralitate climatică până în 2050 şi obiectivul intermediar de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030, comparat cu nivelurile anului 1990″.

Care este poziția României față de acest proiect, și în particular față de tranziția energetică de la cărbune la energie verde?

Energia verde abia a început în ultimii ani să ia amploare în România. Stăm bine și la producția de energie regenerabilă și la reducerea de emisii. România a atins în 2020 obiectivul de 24% din consumul de energie total provenit din surse regenerabile, plasându-ne pe locul 10 în UE și peste nivelul mediu al Uniunii Europene.
Pentru 2030, noul obiectiv stabilit este de 30,7%.

Emisiile de gaze cu efect de seră ale României au scăzut cu peste 50% față de nivelurile din 1990 datorită unei reduceri semnificative a cererii de energie și a activității industriale, creșterii eficienței energetice și conformării treptate la standarde de mediu mai restrictive. În prezent, energia reprezintă încă sursa principală de emisii, reprezentând 2/3 din emisiile naționale de gaze cu efect de seră, urmate de agricultură și industrie.

Pentru a deveni neutră climatic până în 2050, Europa trebuie să își transforme sistemul energetic, care generează 75 % din emisiile de gaze cu efect de seră din UE.

Astfel, odată cu proiectul Green Deal, companiile din sectorul energetic vor fi nevoie să se reorienteze către energie verde, regenerabilă şi să renunţe la energia pe cărbune, astfel procentul energiei regenerabile în totalul de consum să fie mult mai mare în anii următori.

Cum ar fi această tranziție posibilă pentru România? Care ar fi cele mai bune practici?

Georgian Albu, General Manager FEL România

În prezent, energia produsă pe bază de cărbune reprezintă aproximativ 20% din totalul energiei produse în România. Este clar că nu putem elimina cărbunele fără a pune ceva în loc, ținând cont și de faptul că energia “verde” este volatilă – este produsă când cerul este mai senin și/sau când bate vântul. Sursele regenerabile pun accentul pe eolian și solar fotovoltaic. Desigur există și hidroenergia, una din cele mai mari surse regenerabile folosite de mult timp în generarea de energie în sistem.

Georgian Albu, General Manager FEL România, consideră că „Până să ajungem să avem stabilitate în asigurarea necesarului de consum de energie din surse regenerabile, România are un mare potențial în sursele de gaz pe care le deține. Astfel, tranziția la o energie curată poate fi făcută prin utilizarea resurselor de gaz din Marea Neagră.

Totuși, chiar și cu aportul resurselor din arealul off-shore în perspectiva anilor 2040 este previzibil un declin al producției interne de gaze naturale, făcând inutilizabilă (și chiar neamortizată) infrastructura de gaze naturale de care dispune România.

În acest scenariu deficitul de producție de gaze naturale poate fi compensat prin dezvoltarea unor capacități de producție locale de hidrogen și/sau gaze verzi cu rolul de a contrabalansa diminuarea portofoliului de resurse național. Ne vom confrunta însă cu o problemă de ordin logistic a vectorului energetic, de transfer între punctele de producție și cele de consum, care poate fi soluționată prin modernizarea rețelelor de transmisie a gazelor naturale într-o infrastructură “hydrogen ready/fit for future”, în care resursele gaziere să joace în continuare un rol esențial în tranziția energetică a României, alături de hidrogen și alte gaze verzi, precum biogazul sau biometanul.”

Așadar dacă ieșim din producția energiei electrice pe bază de cărbune, avem nevoie de gaz ca resursă de energie de tranziție pentru următorii câțiva zeci de ani. Nu putem închide și termocentralele pe cărbune, și termocentralele pe gaz. Retehnologizarea termocentralelor pe cărbune și transformarea lor în termocentrale pe gaz este o măsură pe care România o poate implementa.

România poate implementa acțiuni la nivelul tuturor sectoarelor economice, în cadrul Pactului Ecologic European fiind prevăzute următoarele:

  • investiții în tehnologii ecologice;
  • sprijin pentru inovare în sectorul industrial;
  • introducerea unor forme de transport privat și public mai puțin poluante, mai ieftine și mai sănătoase;
  • decarbonarea sectorului energetic;
  • îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor;
  • reducerea poluării rapid și eficient;
  • promovarea unor mijloace de transport mai durabile;
  • colaborarea cu partenerii internaționali pentru îmbunătățirea standardelor de mediu la nivel mondial.

Importanța Green Deal pentru România este uriașă – pornind de la modul în care va fi finanțată agricultura cu fonduri europene condiționate de implementarea măsurilor de mediu, până la transformarea modului de producere a energiei, la reciclare sau a construcțiilor eficiente energetic.

Tranziția treptată de la producerea energiei electrice din surse fosile la cea din surse regenerabile, eficiența energetică prin utilizarea mai eficientă a surselor locale de energie în clădirile sau comunitățile noastre, implementarea mijloacelor de transport alternativ în sectorul public și privat sunt doar câteva bune practici pe care le putem implementa și în țara noastră.

Valea Jiului văzută de sus. Foto: 123rf

Ce alternative ar fi pentru cei din Valea Jiului?

„Drumul de la energia pe bază de cărbune la cea din surse regenerabile este ireversibil. La sfârşitul anului 2032, nu va mai fi nicio operaţiune minieră în România.

La prima vedere, este adevărat, tranziția energetică pare că afectează oamenii. Iar Valea Jiului și regiunea Oltenia, în special județul Gorj, sunt regiuni direct vizate de obiectivele Green Deal.

Doar împreună mediul public și mediul privat pot opri depopularea și creșterea ratei șomajului în Valea Jiului, precum și menținerea unei economii stabile în Oltenia.

Totuși, sunt important de menționat marile oportunități pe care aceste regiuni le au prin programele din cadrul Green Deal care au la bază fonduri nerambursabile”, a declarat Adrian Vintilă Communication & Media Manager FEL România.

Prin fondul de tranziție justă, parte a Green Deal, România are la dispoziție 750 milioane de euro pentru tranziția la o economie stabilă în aceste regiuni.

Până acum s-au închis mine, iar zona nu s-a dezvoltat economic. Aproape 50.000 de mineri au rămas fără loc de muncă în Valea Jiului în ultimii 30 de ani. Nu s-au creat locuri de muncă, iar din cauza lipsei unor alternative viabile oamenii au avut de ales: sărăcie sau părăsirea acelor zone. Au preferat să părăsească regiunea respectivă, fapt ce a dus la depopularea zonei.

Acum, pentru prima dată vine ajutor clar, direct de la nivel european pentru dezvoltare economică în acea zonă: sprijin pentru întreprinzători, pentru IMM-uri, pentru a plasa în acele zone noi ramuri economice, bazate pe servicii sau noi ramuri industriale bazate pe produse de înaltă tehnologie pentru care există cerere pe piețele europene și globale.

Totodată, România este obligată să investească în soluții de producere a energiei regenerabile, ceea ce va determina suplimentarea forței de muncă calificată în sectoare precum energia eoliană sau solară.
Așadar, este nevoie de dezvoltarea unei strategii serioase de reconversie profesională și implementată cu responsabilitate, precum transformarea minerilor în specialiști pentru turbinele eoliene sau instalatori de panouri fotovoltaice.

Energie eoliană produsă în Dobrogea. Foto: 123rf

Ce potențial are România când vine vorba de energie verde?

Putem face tranziția la o energie verde prin utilizarea resurselor de gaz din Marea Neagră. Și avem din belsug. România are șansa de a deveni cel mai mare producător de gaze naturale din UE.

În România nu există resursă regenerabilă la care noi să nu avem acces, avem suficient potențial solar, eolian, biomasă, hidro și chiar geotermal.

De exemplu, putem produce energie eoliană în Marea Neagră, Delta Dunării și Dobrogea, energie solară în Câmpia Română, energie geotermală în Câmpia de Vest, energie hidro în Transilvania și Moldova sau biomasă în zonele de munte și deal.

În concluzie?

Adrian Vintilă, Communication & Media Manager FEL România

Adrian Vintilă concluzionează că „toți suntem conștienţi că viitorul începe chiar acum, iar fiecare dintre noi este responsabil pentru mediul înconjurător și pentru ca generaţiile viitoare să aibă posibilitatea să vorbească despre viitor.

Ceea ce plătim în factura de energie este produsul dintre prețul plătit și cantitatea consumată. Prețul are o evoluție independentă de voință noastră, însă consumul este întru totul la îndemâna noastră. Prin gesturi mici în viața noastră de zi cu zi putem economisi energie și, astfel, putem reducere costurile familiei și nivelul de poluare a mediului înconjurător.

Nu uitați să stingeți becul când iesiți din încăpere, folosiți dispozitive inteligente de gestionare a energiei, precum termostate inteligente pentru controlul temperaturii ambientale, înlocuiți becurile clasice cu becuri LED, opriți robinetul când nu folosiți apa, lăsați lumina naturală să intre în încăpere, aceasta fiind sursa de energie cea mai sănătoasă și, foarte important, gratuită.

Sau alegeți să primiți facturile emise de furnizori în format electronic. Pe lângă confortul pe care vi-l oferă, primind facturile în ziua emiterii, direct pe mail, protejați și natura”.

Sunt gesturi mici, la îndemâna oricui, iar fiecare gest mic are un impact mare când acționăm împreună.

Despre Future Energy Leaders România

Future Energy Leaders România (FEL România) este programul de tineret al Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME) și face parte din rețeaua globală a Future Energy Leaders, dezvoltată de World Energy Council.

FEL România este o rețea de tineri profesioniști ce dezbat idei și dezvoltă proiecte. Printre obiectivele programului se numără profesionalizare tinerilor din energie și dezvoltarea competențelor necesare celei de-a 4-a revoluții industriale, creșterea gradului de angajabilitate și prezența mai mare a tinerilor în poziții de decizie. FEL România își propune de asemenea să fie o platformă de comunicare și cooperare între noua generație și actuala elită din domeniul energiei, cooperare pe care o considerăm vitală pentru o bună dezvoltare a sectorului energetic și modul în care acesta interacționează cu alte domenii. FEL România își propune să accelereze tranziția către o economie bazată pe energie curată și reducerea impactul negativ pe care energia îl are asupra mediului.

*Conținut sponsorizat, realizat în parteneriat cu E.ON*

Be the first to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată


*