Energia solara

La o electrocentrala din Sudul Spaniei, oglinzi cat casa capteaza o fractiune din cele 120 de milioane de miliarde de wati ajunsi pe Pamant odata cu lumina soarelui. Subventiile pentru aceasta sursa costisitoare, dar promitatoare, au facut din Europa capitala solara a lumii.

Lumina solara ne da mai multa energie decat ne va trebui vreodata – mai greu este s-o stocam.

Text: George Johnson

Intr-o dimineata senina de noiembrie, in Desertul Mojave, soarele mangaie cu un roz rece crestetele Muntilor McCullough. in spatele lor, luna plina apune peste explozia de gigawati a Las Vegasului. Nevada Solar One doarme. Dar ziua de munca e pe cale sa inceapa.

Este greu de imaginat ca o centrala electrica poate fi atat de frumoasa: 100 de hectare de oglinzi usor curbate, aliniate in jgheaburi lungi, ca niste canale de lumina. Dupa ce au petrecut noaptea cu fata la pamant, incep sa se trezeasca – toate 182.000 – si sa urmareasca soarele. „Pare o zi de 370 de grade“ – spune unul dintre operatorii din sala de control.
Sarcina lui e sa monitorizeze sirurile de oglinzi parabolice, care concentreaza lumina solara pe niste conducte lungi de otel prin care circula ulei incalzit pana la 400°C. Din campul de oglinzi, lichidul fierbinte ajunge in radiatoare uriase, care extrag caldura si produc aburi din apa. Aburul actioneaza o turbina si un dinam, trimitand in retea pana la 64 MW – suficient pentru 14.000 de case sau cateva cazinouri din Las Vegas.
„De la abur incolo, sistemul e foarte traditional, industrie standard – spune directorul centralei, Robert Cable, aratand spre o electrocentrala pe gaz dincolo de soseaua Eldorado Valley. Avem aceleasi unelte si aceleasi piese ca si cei de peste drum.“

Cand a intrat in functiune, in 2007, Nevada Solar One era prima centrala solara construita in SUA in peste 17 ani. in tot acest timp, tehnologia solara s-a dezvoltat in alte tari. Nevada Solar One tine de Acciona, o companie spaniola care genereaza electricitate aici si o vinde companiei regionale, NV Energy. Oglinzile vin din Germania. Cable si cu mine ne punem castile si ochelarii de protectie, ne urcam in camioneta lui si trecem incet pe langa sirurile de oglinzi.

Unele sunt spalate cu furtunul dintr-o cisterna. „Le afecteaza orice fir de praf“ – spune Cable. La capatul indepartat al campului de oglinzi, coboram din camioneta ca sa le privim mai de aproape. Pentru a-i demonstra rezistenta, Cable loveste in sticla ca intr-o toba.

Deasupra capului lui, in punctul focal al parabolei, teava cu ulei e imbracata in ceramica neagra ca sa absoarba lumina si inchisa intr-un cilindru de sticla vidata pentru izolare. intr-o zi senina de vara, la amiaza, Nevada Solar One poate converti in electricitate cam 21% din razele soarelui.

Centralele pe gaz sunt mai eficiente, dar combustibilul de aici e gratis. Si nu emite dioxid de carbon care sa incalzeasca planeta. La fiecare circa 30 de secunde, se aude un bazait slab: un motor ridica un pic oglinzile; la miezul zilei, vor fi orientate direct spre cer.

E atata liniste, ca e greu sa-ti dai seama cata munca se depune aici: fiecare dintre cele 760 de siruri de oglinzi poate produce circa 84.000 W – aproape 113 cai-putere. La 8 dimineata, uleiul din conducte ajunge la temperatura de operare. Dintr-un turn de racire se ridica un fir de abur alb. O jumatate de ora mai tarziu, sunetul turbinei din statia generatoare ajunge la un suier ascutit. Nevada Solar One e gata sa intre in functiune. cu o noua administratie la Washington, care promite sa combata incalzirea globala si dependenta de petrolul importat, ar putea veni, in sfarsit, si vremea energiei solare.

Anul trecut, pretul petrolului a crescut brusc la peste 140 $/baril, inainte de a se prabusi, odata cu economia – amintind cat e de periculos sa ne legam viitorul de ceva atat de imprevizibil precum petrolul. in fata celei mai grele recesiuni din anii ’30 incoace, Washingtonul are in vedere proiecte de anvergura, pentru a reface infrastructura tarii, inclusiv aprovizionarea cu energie.

In discursul de inaugurare, presedintele Obama a promis „sa puna la treaba soarele, vantul si solul pentru alimentarea masinilor si a fabricilor“. in bugetul national pe 2010 s-a prevazut dublarea capacitatii de exploatare a energiilor regenerabile in trei ani.

Turbinele eoliene si biocombustibilii vor avea un rol important. Dar nu exista forma de energie mai abundenta decat soarele. „Fie ca vorbim de energie geotermala sau eoliana, alte surse regenerabile sunt limitate cantitativ – imi spunea toamna trecuta Eicke Weber, directorul Institutului Fraunhofer pentru Sisteme de Energie Solara, din Freiburg, Germania.

Necesarul de energie al intregii planete e de circa 16 terawati“ – spunea el. (Un terawatt inseamna o mie de miliarde de wati.) „in 2020 va creste probabil la 20 TW.

Energia luminii solare pe uscat e de 120.000 TW. Din aceasta perspectiva, energia solara e practic nelimitata.“ Soarele poate fi exploatat in doua moduri principale. Unul este producerea de abur, fie prin oglinzi parabolice, precum cele din Nevada, fie prin oglinzi plate ghidate computerizat, numite heliostate, care concentreaza lumina solara pe un receptor, din varful unui „turn de energie“ urias. Al doilea este conversia directa in electricitate, cu ajutorul panourilor fotovoltaice din semiconductoare precum siliciul. Fiecare abordare are avantajele ei.

Pana acum, generarea de abur, numita si concentrare solara sau heliotermica, s-a dovedit mai eficienta decat metoda fotovoltaica – transforma in electricitate un procent mai mare din lumina solara. Dar necesita hectare de teren si kilometri de cabluri pentru transferul la consumatori.

Panourile fotovoltaice pot fi montate pe acoperisuri acolo unde sunt necesare. Ambele surse de energie au acelasi dezavantaj evident: scad pe vreme noroasa si nu functioneaza noaptea. Dar inginerii dezvolta deja sisteme de stocare a energiei pentru perioadele fara lumina.

Optimistii spun ca, prin ameliorari continue, pas cu pas – nu e nevoie de mari descoperiri – si cu ajutor substantial de la guvern, energia solara poate deveni la fel de eficienta si economica precum combustibilii fosili. Pesimistii spun ca au mai auzit asta – acum 30 de ani, in timpul mandatului lui Jimmy Carter. Era tot o perioada de criza, declansata de embargoul OPEC asupra petrolului.

Imbracat inbinecunoscutul lui pulover, presedintele s-a adresat natiunii, cerand o noua politica energetica, in care energia solara sa aiba un rol important. in 1979, revolutia islamica din Iran a cauzat o noua crestere astronomica a pretului petrolului.

Daca s-ar acoperi cu panouri fotovoltaice doar trei zecimi dintr-un procent din suprafat a SUA, un patrat cu latura de 160 km, s-ar putea alimenta toata tara.

Carter s-a tinut de cuvant si a pus panouri solare pentru apa calda pe acoperisul Casei Albe. In urmatorii ani, au fost instalate doua mari campuri de oglinzi parabolice, SEGS I si II (Solar Electric Generating Station), la circa 260 km sud-vest de Las Vegas. Le-au urmat sapte centrale noi in apropiere. Acestea functioneaza in continuare – circa 1.000.000 de oglinzi pe 650 de hectare, cu o putere totala de 354 MW. De departe, par un miraj. Elanul n-a tinut mult.

Odata cu ajustarea economiei la socul petrolului iranian, pretul acestuia a scazut. De cum au scazut gradul de alerta si fondurile de cercetare, soarele a ramas un factor minor in ecuatia energetica. Centralele SEGS erau inca in constructie cand presedintele Ronald Reagan a scos panourile solare de pe acoperisul Casei Albe.

Prima revolutie solara a esuat. Doua decenii mai tarziu, o noua revolutie solara ar putea fi gata sa inceapa. o alta mostenire a erei carter, Laboratorul National pentru Energie Regenerabila (NREL), din Golden, Colorado – principalul centru guvernamental de cercetare a energiei solare, eoliene, din hidrogen si alti combustibili alternativi –, se pregateste sa revina in scena.

Cand l-am vizitat, toamna trecuta, se construiau un campus si un sediu nou pe versantul unui munte. Doua hectare de panouri fotovoltaice de pe platou vor alimenta laboratoarele si birourile de dedesubt. Ar putea fi doar inceputul. Candva copilul vitreg al guvernului, NREL beneficiaza acum de sumele suplimentare alocate de administratia Obama energiilor regenerabile.

„Energia solara reprezinta doar zecimi de procent din productia de electricitate a SUA – spune Robert Hawsey, director asociat al laboratorului. Dar asteptam o crestere.

Pana in 2030, soarele ar putea acoperi 10 pana la 20% din necesarul de electricitate in momente de varf.“ Dar nu fara ajutorul guvernului. Nevada Solar One nu s-ar fi construit daca statul n-ar fi stabilit 2015 ca data-limita pana la care furnizorii publici sa obtina 20% din energie din surse regenerabile.

(Acum, mai mult de 24 de state americane au „norme pentru portofoliul de regenerabile“, iar la inceputul anului curent se dezbatea in Congres o norma federala.) in perioada de varf – o dupa-amiaza fierbinte in Las Vegas, cand costurile de productie ating maximul – electricitatea uzinei solare e aproape la fel de ieftina ca aceea a vecinului alimentat cu gaz. Dar asta doar pentru ca reducerea de impozite de 30% a amortizat costurile de constructie.

Pentru a reduce costurile si dependenta de subventii, inginerii de la NREL proiecteaza oglinzi din polimeri usori in loc de sticla si tuburi care sa absoarba mai multa lumina si sa piarda mai putina caldura. Lucreaza si la problema-cheie a energiei solare: cum sa stocheze o parte din caldura produsa pe timpul zilei, ca sa poata fi eliberata mai tarziu. „Solicitarea maxima se atinge in timpul zilei, mai ales in Sud-Vest, dar nu se intrerupe la apus“ – spune Mark Mehos, administrator de program la NREL.

Oamenii vin de la serviciu, aprind luminile si pornesc aerul conditionat. In curand, isi vor pune la incarcat si masinile electrice. Anul trecut s-a deschis prima centrala solara comerciala cu stocarea caldurii, langa Guadix, in Spania. Ziua, lumina solara captata de campul de oglinzi incalzeste o sare lichefiata.

Seara, substanta care se raceste incalzeste apa, continuand sa produca abur. in Arizona, Statia Generatoare Solana va folosi tot sarurile lichefiate pentru stocare. in 2012, cand va intra in functiune, 8 km2 de oglinzi parabolice vor produce 280 MW pentru Phoenix si Tucson.

Solana e construita tot de o companie spaniola, Abengoa Solar – ceea ce dovedeste cat au ramas in urma SUA in dezvoltarea acestei tehnologii. in anii ’80, un inginer, pe nume Roland Hulstrom, a calculat ca, daca s-ar acoperi doar 3/10 dintr-un procent din suprafata SUA cu panouri fotovoltaice – cealalta tehnologie solara puternica –, s-ar asigura tot necesarul national de electricitate.

Oamenii credeau ca vrea sa paveze Desertul Mojave cu siliciu. „Ecologistii au sarit: «Stai, nu poti sa acoperi 160 km2!»“ – povestea Hulstrom recent, in biroul lui de la NREL. Dar nu asta avea de gand. „Poti pune panourile deasupra parcarilor sau pe case.“ Dupa douazeci de ani, panourile fotovoltaice contribuie doar cu o mica fractiune din consumul national de electricitate.

Dar pe acoperisurile din California, Nevada si alte state cu mult soare si scutiri de taxe, sunt la fel de des vazute ca aparatele de aer conditionat; desi mai putin cercetate decat energia heliotermica, ele ar putea avea un viitor mai luminos.

Deocamdata, panourile costa mult si au o eficienta de doar 10-20%, in comparatie cu 24% in cazul oglinzilor parabolice. Nu atat fizica e de vina, cat istoria. Dupa abandonarea ramurii solare la mijlocul anilor ’80, majoritatea inginerilor de renume au migrat spre industria computerelor, care foloseste aceeasi materie prima – siliciu si alte semiconductoare.

Potrivit legii lui Moore, microprocesoarele si-au dublat performantele la fiecare doi ani, dar energia solara a stagnat. Acum, unele dintre talentele din inginerie revin la energia solara.

Cercetatorii de la NREL se folosesc de faptul ca fiecare tip de semiconductoare capteaza alte culori din spectrul solar. Folosind straturi de fosfura de galiu indiu si arseniura de galiu indiu si o lentila pentru concentrarea luminii solare, ei au construit anul trecut o celula fotovoltaica avand o eficienta de 40,8% (record mondial, in prezent depasit).

In unele zile, Baza Aeriana Nellis e alimentata 100% cu energie solara. Fara tevi, boilere sau dinamuri – doar fotoni care separa electronii de siliciu.

Dar nu este nici pe departe gata pentru productia in masa. „Tehnologia este incredibil de sofisticata – spune Ray Stults, director asociat al laboratorului. Acum o putem produce la 10.000 $/cm2, dar nu vom avea prea multi cumparatori.“ O alta metoda e sacrificarea eficientei crescute in favoarea costului scazut.

Desi genereaza mai putin curent pe cm2, foliile de semiconductoare consuma mai putina materie prima, fiind deci o alternativa mai ieftina pentru instalatiile fotovoltaice mari. Doua mari companii americane, First Solar si Nanosolar, spun ca pot produce pelicule solare la circa 1 $/W – cost atractiv, apropiat de cel al combustibililor fosili. in perspectiva, inginerii NREL lucreaza la dezvoltarea lichidelor fotovoltaice. „Speram sa ajungem la costul unui litru de vopsea – spune Stults.

Nu va avea eficienta de 40-50%, doar 10%. Dar daca sunt ieftine, poti sa-ti zugravesti casa cu ele si apoi sa consumi electricitatea rezultata.“ Panourile fotovoltaice nu se limiteaza la case si depozite. La periferia de NE a Las Vegasului, Baza Aeriana Nellis isi obtine din ele cam un sfert din electricitate. in unele zile de iarna, cand nu e necesar aerul conditionat, baza e alimentata 100% de panouri.

Privind peste campul cu 72.416 panouri orientate dupa soare, le vedeam clar avantajele: fara conducte de petrol, fara radiatoare, boilere, dinamuri sau turnuri de racire – doar fotoni solari care separa electronii din atomii de siliciu, generand curent.

Construit in doar 26 de saptamani in 2007 de SunPower Corporation, sistemul genereaza 14,2 MW; e cea mai mare instalatie fotovoltaica din SUA, desi doar a 25-a din lume. Aproape toate centralele mari sunt in Spania, care, ca si Germania, a investit masiv in energia solara. Deocamdata, niciuna dintre aceste centrale nu include un sistem de stocare.

Fiindca celulele fotovoltaice produc electricitate direct, nu se genereaza caldura care sa poata fi captata in rezervoare de saruri lichefiate. O optiune ar fi deturnarea unei parti din curentul produs ziua spre pompe care sa comprime aer in rezervoare subterane.

Aerul comprimat se foloseste de decenii in Germania si Alabama pentru a stoca energie produsa de centrale conventionale noaptea, pentru orele de varf din zi. intr-o centrala solara, ciclul ar fi inversat: cand e nevoie de electricitate noaptea, energia acumulata ziua s-ar elibera, propulsand o turbina. Acum, cei necuplati la reteaua electrica si care se alimenteaza doar cu panouri fotovoltaice pe acoperis se bazeaza pe baterii obisnuite pentru consumul nocturn. in viitor, ar putea avea electrolizoare solare, care sa separe moleculele de apa in hidrogen si oxigen.

Recombinarea gazelor intr-o pila de combustie ar genera din nou electricitate. Ideea e veche, dar anul trecut Daniel Nocera, chimist la MIT, a anuntat o posibila mare descoperire: un nou catalizator, care face mai ieftina descompunerea moleculelor de apa.

La conferinte, Nocera obisnuieste sa arate o sticla mare de plastic plina cu apa si sa spuna ca tot necesarul nocturn de electricitate al unei familii s-ar putea stoca in cinci asemenea sticle si ar mai ramane suficient si pentru masina electrica. Nimeni nu cunoaste precis viitorul energiei solare. Dar e tot mai clar ca are posibilitati ample – daca ne luam angajamentul sa facem un pas hotarator in tehnologie.

„Initial parea un vis – mi-a spus Michelle Price, administratorul energetic de la Nellis, toamna trecuta, cand am vizitat noua centrala fotovoltaica a bazei. Nu parea posibil.“ Acum multe par posibile. intr-o dimineata rece de decembrie, la vest de Frankfurt, ceata atarna inghetata in copaci, iar norii acopereau soarele.

Dardaind pe o inaltime deasupra orasului Morbach, urmaream palele unei turbine eoliene, inalta de 100 m, iesind din ceata si redisparand. Sub mine, un camp de panouri fotovoltaice se chinuia sa capteze lumina. Cine ar fi crezut ca Germania va deveni primul producator mondial de energie fotovoltaica, avand o putere maxima de peste 5 GW?

O parte din aceasta putere vine de la uzine centralizate, precum mica instalatie de la Morbach sau Parcul Solar Waldpolenz, intins pe 110 ha, construit recent cu folii de semiconductoare intr-o fosta baza aeriana sovietica de langa Leipzig.

Intr-o perioada de dezastru economic, New Deal a transformat sistemul energetic american. Au trecut sapte decenii si inca mai culegem roadele de cate ori apasam pe un intrerupator.

Terenul fiind scump in Germania, panourile solare sunt montate pe acoperisuri, pe ferme si chiar pe stadioane de fotbal sau de-a lungul autostrazilor. Desi dispersate, ele sunt conectate la reteaua nationala, iar furnizorii publici sunt obligati sa plateasca chiar si celor mai mici producatori o prima de circa 50 de eurocenti pe kWh. „Primim bani fiindca locuim aici“ – spune Wolfgang Schnürer, rezident in Solarsiedlung, „satul solar“, un complex de apartamente in Freiburg.

Afara, zapada aluneca de pe panourile solare plasate pe acoperisurile asezarii. in ziua anterioara, sistemul lui Schnürer produsese doar 5,8 kWh, insuficient chiar pentru o familie germana. Dar intr-o zi insorita de mai produce de sapte ori mai mult.

Dupa cafea si fursecuri de Craciun, Schnürer a pus pe masa cateva liste. in 2008, centrala lui personala generase 6.187 kWh, de peste doua ori mai mult decat consumul familiei. Facand diferenta, a rezultat un profit de peste 2.500 de euro.

Asezat la marginea Padurii Negre, in sudul tarii, „insoritul Freiburg“, cum e numit in brosurile turistice, a fost transformat de boomul solar. Vizavi de Solarsiedlung, o parcare si o scoala sunt acoperite cu panouri fotovoltaice. in orasul vechi, turistii sunt intampinati la gara de pereti inalti de celule fotovoltaice.

In apropiere, la Institutul Fraunhofer pentru Sisteme de Energie Solara, se dezvolta generatia tehnologica urmatoare. Intr-unul dintre proiecte, lumina solara e concentrata de 500 de ori cu lentile Fresnel, ceea ce creste eficienta panoului fotovoltaic standard pana la 23%.

Astfel de cercetari sunt stimulate de cererea generata de tarifele impuse de guvern – spune Eicke Weber, directorul institutului. Daca instalezi un sistem fotovoltaic, esti platit peste pretul pietei timp de 20 de ani – echivalentul unui venit anual de 8% din investitia initiala. „Mecanismul este ingenios – spune Weber. Mereu spun ca SUA se ocupa de idealisti, de cei care vor sa salveze planeta, ecologistii.

In Germania, legea se ocupa de cei care vor sa obtina un profit de 8% din investitie timp de 20 de ani.“ cea mai spectaculoasa demonstratie de energie solara este probabil Platforma Solúcar, un complex din Campia Andaluziei. Vazusem fotografii ale turnului de energie de 11 MW numit PS10. inalt de 115 m, e inconjurat de 624 de oglinzi care urmaresc soarele si reflecta razele spre varful turnului, facandu-l sa lumineze ca o noua stea.

Langa el s-a construit de curand PS20, cu un numar dublu de heliostate si putere dubla. Dar cand am ajuns pe coama unui deal, la vreo 25 km la vest de Sevilla, valea era invaluita in ceata – un avertisment ca pana si in Sudul torid al Spaniei energia solara va trebui dublata mereu prin stocare si alte surse de curent.

„Am avut o problema noaptea trecuta: lipsea turnul“ – spune directorul centralei, care este proprietatea Abengoa Solar, Valerio Fernández, intampinandu-ma la poarta. A ras cand ne-am uitat la turnul PS10, disparut in nori. intr-o zi normala, puterea concentrata in turn poate ajunge la 4 MW/m2 – mult mai mult decat se poate utiliza in conditii de siguranta. Operatorii trebuie sa limiteze fluxul ca sa nu topeasca receptorul.

Turnurile de energie sunt o versiune a energiei heliotermice, o alta metoda de a produce abur cu ajutorul luminii solare. Oglinzile parabolice si-au dovedit eficienta in zone intinse si plate, dar turnurile de energie sunt potrivite pentru terenul deluros: oglinzile sunt pozitionate individual, pentru a concentra lumina pe boilerul din virful turnului. Findca turnul incalzeste aburul la temperaturi mai mari, poate fi mai eficient.

Dar, industria solara fiind in faza de inceput, Abengoa Solar ramane prudenta. Nu departe de turnurile de energie, macaralele asamblau siruri de oglinzi parabolice. Dincolo de PS10 se intindea un camp de panouri fotovoltaice moderne, care urmaresc soarele pe doua axe, N-S si E-V, pentru o expunere optima tot anul.

Fiecare panou intensifica lumina cu oglinzi sau lentile Fresnel. „Scopul nostru e sa profitam de fiecare raza de soare“ – spune Fernández. la intoarcerea in sua, am citit un articol care cerea accelerarea eforturilor pentru exploatarea energiei solare. Autorul calculase ca „soarele inunda Pamantul in fiecare ora cu un potop de energie termica egala cu 21 de miliarde de tone de carbune.

Cantitatea enorma de energie solara e aproape de neconceput.“ Ilustrat cu un desen al unei heliocentrale futuriste, cu oglinzi imense, care genereaza abur, articolul se intitula „De ce nu avem… energie solara?“ Era datat septembrie 1953.

De data aceasta, poate vom reusi. in februarie, BrightSource Energy a semnat contracte cu Southern California Edison pentru o serie de turnuri de energie in deserturile sud- estice, cu o putere de 1,3 GW, cat o centrala mare pe carbune. in acelasi timp, Pacific Gas and Electric a comandat oglinzi parabolice, panouri fotovoltaice si turnuri de energie BrightSource cu o putere totala de peste 1,8 GW.

Ecologistii se pregatesc deja sa se opuna unoradintre proiecte: ar acoperi suprafete mari de desert, iar unele ar folosi multa apa pretioasa pentru racire. Ca orice metoda de generare a energiei electrice, cea solara are dezavantajele ei. Iar drumul este lung.

In Nevada, am mers sa vad Barajul Hoover – un mai vechi producator de electricitate din surse regenerabile – si m-am alaturat unui grup de vizitatori care cobora pana la baza. Jos, torentul care cadea din Lacul Mead invartea doua siruri paralele de turbine gigantice. Una singura produce 130 MW, de doua ori cat Nevada Solar One. Dar vizita mi-a dat sperante.

Dupa ce am urcat, am citit inscriptiile de pe placile de bronz oxidate si am admirat arhitectura art deco, m-am gandit cum au luptat SUA cu greutatile Marii Crize din anii ’30.

New Deal, cum se numea sistemul de sprijin din acea vreme, includea nu doar Barajul Hoover, ci si Autoritatea Vaii Tennessee, care a adus energia hidroelectrica in sud-estul tarii, si Administratia Electrificarii Rurale, care a intins linii electrice spre centru. intr-o perioada de dezastru economic, sistemul energetic national s-a transformat. Au trecut sapte decenii si inca mai culegem roadele de cate ori apasam pe un intrerupator.



4 Comments

  1. Intr-adevar, este greu si costisitor de stocat. Dar ce ne impiedica sa construim un sistem energetic mondial? Cam jumatate din planeta este mereu scaldata de soare, nu-i asa?

  2. Ne impiedica tensiunile de transfer. Pentru a transfera energia la 1000 de km, o tensiune optima este de 1 milion de volti. Cam mare. Nu imposibila, dar cam mare. Au inceput sa se construiasca liniii experimentale la 1200KV.

    O retea globala este cam utopica. Nu zic ca n-ar fi posibil, intr-un viitor indepartat. Probabil tensiunea de transport ar trebui sa fie de cel putin 3MV sau 4MV. De aceea este atat de greu decrezut ca se va face vreodata. Viitorul e cam nebulos in aceata priivinta. Stocare sau transport pe distante uriase? aceasta e intrebarea. Cine stie….

  3. Transportul energiei electrice la distante mari se poate face doar prin marirea tensiunii. Aceasta e aproximativ proportionala cu distanta, deoarece pierderile scad cu patratul tensiunii, dar energia consumata trebuie sa acopere o suprafata proportional patratica..asa ca cele doua efecte se compenseaza, si per ansamblu sunt necesari cca 1000 kV la 1000 km.. Pentru a trimite energie de la un continent la altul, tensiunile necesare ar putea atinge 7-8 milioane de volti.
    Puterile necesare sunt de asemenea enorme. Cca 8TW ar trebui transportati (in momentul de fata) de pe emisfera luminata spre cea intunecata.

    O injumatatire a acestei tensiuni se poate face prin ingrosarea conductoarelor de transport – dubland diametrul se obtine o dublare a distantei. O problema deosebita o pune faptul ca in curent alternativ nu mai este fezabil transportul la peste 1.25MV, si este strict necesara trecerea la transport in curent continuu (HVDC, cautati pe net).Totusi nimic nu e imposibil, dar provocarile tehnologice ce ne asteapta pentru acest proiect sunt uriase.

  4. Energia solara ca si multe alte surse de energie au avantaje dar si dezavantaje mari care sunt greu de depasit. Deja a inceput cursa pt construirea primului reactor de fuziune nucleara care va valorifica energia atomului de heliu .Prin incalzirea He la temp extrem de mari are loc fuziunea acestuia si eliberarea unei cantitati mari de energie fara reziduu radioactiv.Problema este ca energia rezultata sa depaseasca energia necesara transformarii heliului in plasma.Este estimat ca in 2050 se va depasi si acest obstacol fiindca deja s-au facut progrese impresionante.Ma indoiesc ca vom acoperi jumatate de glob cu centrale solare mai ales in conditiile cresterii populatie si implicit si a consumului.

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*