Cum ar putea arăta Europa într-o lume mai caldă cu 3,5° C

Harta: Joint Research Centre, EC

Pasivitatea costă prea mult într-o Uniune Europeană vulnerabilă în fața schimbărilor climatice

Un nou studiu realizat de Centrul Colaborativ pentru Cercetare al Comisiei Europene privește atent consecințele ecologice și economice ale schimbărilor climatice asupra statelor Uniunii Europene.

Într-un scenariu în care temperatura medie globală ar crește cu 3,5 grade Celsius până în 2080, pagubele totale suportate anual de Uniunea Europeană s-ar putea ridica la aproximativ 190 de miliarde de euro, echivalentul unei pierderi de 1,8% din PIB-ul său actual. În condițiile în care nu se iau măsuri suplimentare pentru combaterea schimbărilor climatice, consecințele inacțiunii vor fi drastic și vor fi resimțite inegal de locuitorii Uniunii Europene, atât la nivel ecologic, cât și la nivel economic.

Iată pe scurt, principalele concluzii ale studiului:

– numărul persoanelor afectate de secetă ar putea crește de 7 ori, atingând 153 de milioane de oameni anual, în timp ce suprafața agricolă supusă perioadelor secetoase va crește în mod similar, ajungând la 700.000 kilometri pătrați pe an;
– numărul persoanelor afectate de inundații ar putea atinge 290.000 de oameni/an, mai mult decât dublul numărului prezent;
– pagubele produse de inundații ar ptuea ajunge la 11 miliarde de euro/an
– recoltele obținute pe teritoriul Uniunii Europene ar putea scădea cu 10% până în 2080;
– pagubele asociate cu ridicarea nivelului mării ar putea depăși triplul sumelor actuale, ridicându-se la circa 17 miliarde de euro anual;
– daunele aduse infrastructurii pentru transport terestru ar putea crește cu 50%, generând costuri de 930 de milioane de euro anual;
– anual, 100.000 de decese s-ar putea adăuga anual mortalității din UE, ca urmare a efectelor schimbărilor climatice;
– daunele totale anuale s-ar ridica la 190 de miliarde de euro (aproximativ 2% din PIB-ul actual al UE)

Experții au analizat scenariile împărțind teritoriul UE în 5 regiuni, pe fâșii latitudinale și au observat că Europa Sudică și Central Sudică (incluzând România) vor fi cele mai împovărate regiuni, suportând circa 70% din pagubele estimate, în timp ce țările nordice se află la polul opus. Cu toate acestea, efectele vor traversa granițele naționale și consecințele economice vor fi resimțite la nivelul întregii Uniuni. Per ansamblu, cele mai mari pierderi vor fi cauzate deȘ

  • Mortalitatea prematură (cu pierderi de circa 120 de miliarde de euro)
  • Impactul asupra zonelor de coastă (42 de miliarde de euro)
  • Pagubele din agricultură (18 miliarde de euro)

Europa Central-Sudică (care include Franța, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia și România) va fi a doua cea mai afectată regiune din UE, înregistrând pierderi de circa 58 de miliarde de euro, preponderent în urma costurilor medicale ridicate. Cercetătorii estimează că aici temperatura medie a aerului vara ar putea crește cu 4,6° C, depaăind dublul valorilor medii estimate la nivelul Uniunii și cu 4,1° C în timpul iernii. O creștere a cantităților de precipitații cu circa 30,5 % iarna vor face din Europa Central-Sudică zona cu cea mai mare expunere la inundații, cu pagube care ar putea crește de la 2 miliarde de euro astăzi la 5,2 miliarde de euro anual în 2080. Similar, o scădere a precipitațiilor cu circa 24,4% în timpul verii va crește expunerea regiunii la secete, ariile afectate extinzându-se de la 31.000 km pătrați/an la 242.000 km pătrați pe an în 2080; în acest caz, pierderile s-ar putea ridica la 3% din PIB-ul anual al regiunii.

Alternativ, studiul arată că reducerele impactului climatic al Uniunii Europene ar putea contribui la o lume mai caldă numai cu 2° C, iar efectele economice ar fi considerabil mai scăzute. „Lipsa acțiunii este, în mod clar, cea mai scumpă soluție. De ce să plătim pagubele când putem investi în reducerea impactului nostru asupra climei și să devenim o economie competitivă cu o amprentă de carbon redusă? Dacă în octombrie vom decide asupra planului privind clima și energia în UE, atunci Europa va fi pregătită să înfrunte viitoarele schimbări climatice“, a declarat Connie Hedegaard, comisarul european pentru acțiuni climatice.

Planul vizează obiectivele climatice și energetice ale UE până în 2030 și ar trebui să asigure coordonarea între statele membre. Propunerea inițială, prezentată de Comisia Europeană la începutul lui 2014, dorește să creeze un sistem energetic care să asigure energie la prețuri rezonabile tuturor consumatorilor, să îmbunătățească securitatea energetică a Europei, să reducă dependența de importurile de energie și să creeze noi locuri de muncă.

Alexandra Popescu

Notă: Studiul publicat în iunie 2014 a fost realizat de o echipă cu peste 40 de oameni de știință din mai multe domenii și prezentat la ESOF 2014 – European Science Open Forum – cea mai mare conferință științifică la nivel continental, organizată în acest an la Copenhaga. Centrul Colaborativ pentru Cercetare al Comisiei Europene este principala instituție care oferă baza științifică pentru elaborarea politicilor europene.



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*