2017 este în topul celor mai călduroși ani

Aisberguri uriașe care se desprind din calota glaciară duc la creșterea nivelului oceanelor. Foto: 123rf

Conform Organizației Meteorologice Mondiale, 2017 este în top trei al celor mai călduroși ani de când  se fac măsurători. Este un an în care au avut loc multe fenomene meteo extreme, precum uragane, inundații catastrofale, temperaturi ridicate peste medie, secetă, iar lista pare să rămână deschisă. Observațiile au fost făcute în cadrul unui eveniment care a avut loc la Bonn, unde se desfășoară conferința ONU privind schimbările climatice. 

Indicatorii pe termen lung ai schimbărilor climatice, precum concentrațiile de dioxid de carbon din atmosferă, nivelul mărilor, aciditatea oceanelor sau gradul de topire a calotei glaciare sunt la niveluri record.

Organizația Meteorologică Mondială atrage atenția asupra temperaturii medii la nivel global, care în perioada ianuarie – septembrie 2017 a fost cu 1,1°C peste perioada preindustrială.

Perioada de cinci ani, dintre 2013 – 2017 este pe cale să fie cea mai caldă perioadă de timp înregistrată, cu o temperatură medie cu 0,40 °C mai caldă decât media perioadei 1981 – 2010.

În zone din sudul Europei, precum Italia, nordul Africii, părți din Africa de est sau Rusia s-au înregistrat temperaturi pozitive record, pe când în nord-vestul Statelor Unite sau în vestul Canadei temperaturile au fost mai mici decât media din perioada 1981 – 2010. Într-o lucrare publicată recent în Nature Geoscience, oamenii de știință arată că, din perspectivă geofizică, limitarea creşterii temperaturii medii globale la 1,5 °C nu este încă imposibilă, dar că acest lucru presupune un angajament mai ambițios de reducere a emisiilor decât cel din prezent.

“Ultimii trei ani au fost în top, în ceea ce privește temperaturile înregistrate. Acest lucru este parte dintr-o tendință continuă de încălzire”, spune Petteri Taalas, secretar general al Organizației Meteorologice Mondiale.

“Am asistat la fenomene meteo extreme, de la temperaturi de peste 50 °C în Asia, la uragane-record, înregistrate unele după altele în Caraibe și Atlantic, care au ajuns chiar și în Irlanda, la musoni devastatori care au afectat milioane de oameni, până la seceta din estul Africii”, a mai spus Taalas.

Efectele concentrațiilor de gaze cu efect de seră

“Multe dintre aceste evenimente – iar studiile științifice ulterioare vor determina exact câte – sunt rezultate ale schimbărilor climatice cauzate de creșterea concentrațiilor de gaze cu efect de seră și ele rezultate ale activităților umane”, mai spune Taalas.

Patricia Espinosa, secretar executiv al agenției ONU pentru schimbările climatice, care găzduiește conferința de la Bonn, spune că: “Aceste evenimente subliniază riscurile în creștere pentru oameni, pentru economiile mondiale și chiar pentru viața pe Pământ. Trebuie să ne menținem obiectivele și ambițiile Acordului de la Paris.”

“Este o energie fără precedent și binevenită între guverne, dar și între orașe, state, teritorii, regiuni, afaceri și societatea civilă. Bonn 2017 trebuie să fie punctul de plecare spre nivelul următor, pentru toate națiunile și pentru toate sectoarele societății. Căutăm să maximizăm oportunitățile dintr-un punct de vedere proaspăt, orientat spre un viitor durabil”, a mai spus Espinosa.

Uragan deasupra Atlanticului. Foto: 123rf

Procentul daunelor provocate de fenomene meteo extreme

Fenomenele meteo extreme afectează securitatea alimentară a milioane de oameni, în special a celor vulnerabili. O analiză efectuată de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură arată că, în țările în curs de dezvoltare, agricultura – culturile, animalele, pescuitul, acvacultura și silvicultura – reprezintă 26% din toate daunele și pierderile asociate furtunilor, inundațiilor și secetei.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, impactul global al căldurii asupra sănătății depinde nu numai de tendința globală de încălzire, ci și de modul în care sunt distribuite undele de căldură în zonele în care trăiesc oamenii.

Cercetările recente arată că riscul general al îmbolnăvirilor sau al deceselor legate de căldură a crescut constant din 1980. Aproximativ 30% din populația lumii trăiește acum în medii care dau valuri prelungite de căldură extremă. Între 2000 și 2016, numărul persoanelor vulnerabile expuse căldurii a crescut cu aproximativ 125 milioane.

În 2016, 23,5 milioane de persoane au fost strămutate în timpul dezastrelor legate de vreme. Majoritatea acestor deplasări interne au fost asociate cu inundații sau furtuni și au avut loc în regiunea Asia-Pacific.

În Somalia, au fost raportate mai mult de 760.000 de strămutări interne, potrivit Înaltului Comisar ONU pentru Refugiați și Organizației Internaționale pentru Migrație.

Cea mai recentă prognoză economică mondială a Fondului Monetar Internațional indică faptul că consecințele negative sunt concentrate în țările cu climă relativ caldă și care reprezintă aproape 60% din populația globală actuală.

Sursa: United Nations
Foto: 123rf

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*