Înainte de deşertificarea recifelor: Menţinerea sănătăţii coralilor din Hawaii

Corali sănătoși vs. corali degradați, în Insulele Hawaii. Foto: Keoki Stender/Marine Life Photography

Cercetătorii au pus la punct o nouă abordare pentru a înţelege impactul oamenilor şi al mediului asupra sănătăţii recifelor de corali din Insulele Hawaii, arată un comunicat de presă al Universităţii Stanford.

Multe dintre recifele de corali din Hawaii, odinioară înfloritoare, îşi revin cu greu după recenta şi grava albire cauzată de creşterea temperaturii apei. Alături de aceste creşteri periodice de temperatură, se suspectează că şi dejecţiile din zona de coastă, pescuitul şi alţi factori duc la recuperarea lentă a recifului.

Pentru a înţelege care sunt factorii cu cel mai mare impact asupra coralilor din Hawaii, un grup de cercetători din cadrul proiectului Ocean Tipping Points, condus de Larry Crowder – profesor de ecologie şi conservare marină la Laboratorul Marin Hopkins al Universităţii Stanford şi membru al Institutului de Mediu Woods, din cadrul aceleiaşi universităţi – a finalizat prima hartă cuprinzătoare a evenimentelor antropice şi naturale asupra sănătăţii recifelor în general. Acest nou studiu a fost publicat în revista PLOS One.

„Când am intrat în apă în vestul Hawaii, mai bine de jumătate din reciful de corali era mort”, spune Lisa Wedding, cercetătoare a Centrului pentru Soluţii Oceanice de la Stanford şi autoare principală a lucrării. „Sunt printre cele mai spectaculoase recife din Hawaii, deci am suferit să vedem asta, dar am luat şi decizia să aflăm cum poate fi crescută rezistenţa ecosistemelor de recif în viitor.”

Un pas important pentru Hawaii

Pentru a afla cei mai importanţi factori pentru rezistenţa recifelor, echipa de cercetători a sintetizat informaţii strânse în zece ani de surse universitare şi guvernamentale, analizând factori care aveau impact asupra recifelor de corali, precum sedimentarea, dezvoltarea şi pescuitul.

Această analiză a scos la iveală că recuperarea recifelor era îngreunată de diferite lucruri de-a lungul insulelor. În cazul insulei Oahu, cu o densitate mare a populaţiei, principalii factori de stres au fost activităţile umane, precum pescuitul şi pierderea habitatului natural din cauza dezvoltării din zona de coastă. Sedimentarea şi dejecţiile de îngrăşăminte au fost factorii dominanţi în cazul insulelor mai puţin populate.

„Această arie de cercetare era de mult o necesitate pentru conservarea şi administrarea recifelor de corali. Aceste descoperiri ne vor permite să facem un mare pas înainte spre înţelegerea impactului pe care activităţile umane şi factorii de stres din mediu îl au asupra coralilor, într-un loc cu o valoare incredibilă”, spune  Joey Lecky, coautor al lucrării şi analist de sistem informatic geografic la Centrul Ştiinţific al NOAA Pacific Islands Fisheries.

Paşi mai mari pentru viitor

Descoperirile echipei de cercetători reliefează adaptarea strategiei în funcţie de loc, pentru a se acţiona eficient asupra impactului local.

Această abordare – de a sintetiza informaţii dintr-o zonă geografică vastă pe o perioadă lungă de timp, pentru a avea o perspectivă la scară mare asupra sănătăţii recifului şi asupra impactului regional – pune bazele pentru viitoare cercetări şi atrage atenţia asupra necesităţii protejării recifelor de corali.

Informaţii legate de acest studiu de mapare sunt disponibile gratuit pe site-ul Pacific Islands Ocean Observing System, unde oameni de ştiinţă, manageri şi membri ai publicului pot explora şi analiza motivele schimbărilor suferite de recifele de corali. Utilizatorii pot descărca informaţii în diferite formate şi pot explora hărţile interactiv.

„Trăim într-o lume care se schimbă, iar schimbările din oceane sunt foarte importante. Studiile ca acesta oferă informaţii cruciale despre cum putem acţiona local pentru a îmbunătăţi rezistenţa recifelor la schimbările globale”, completează Carrie Kappel, cercetător principal în cadrul proiectului Ocean Tipping Points şi membră a Centrului Naţional de Analiză şi Sinteză Ecologică. „Această abordare poate fi repetată pentru recifele din toată lumea.”

Sursa: Universitatea Stanford
Foto: Keoki Stender/Marine Life Photography

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*