9 din 10 persoane din toată lumea respiră aer poluat

Blocaj în trafic pe străzile din Ho Chi Minh. Se estimează că în oraș circulă aproximativ 340.000 de mașini și 3,5 milioane de scutere. Foto: 123rf

Nivelul poluării atmosferice rămâne periculos de ridicat în multe părți ale lumii, se arată într-un comunicat recent al OMS. Noile date obținute de OMS arată că 9 din 10 persoane respiră aer poluat. Estimările actualizate relevă un număr alarmant de decese, de 7 milioane de persoane în fiecare an, cauzate de poluarea atmosferică și cea a gospodăriei.

“Poluarea aerului ne amenință pe toți, dar mai ales pe cei mai săraci și mai marginalizați”, spune dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general al OMS. “Este inacceptabil faptul că peste 3 miliarde de persoane – majoritatea femei și copii – respiră în fiecare zi fum mortal provenit de la utilizarea sobelor în interiorul gospodăriilor lor. Dacă nu luăm măsuri urgente privind poluarea aerului, nu ne vom apropia niciodată de o dezvoltare durabilă”.

OMS estimează că aproximativ 7 milioane de persoane mor în fiecare an din cauza expunerii la particule fine din aerul poluat care pătrund adânc în plămâni și în sistemul cardiovascular, provocând boli, inclusiv accidente vasculare cerebrale, boli cardiace, cancere pulmonare și infecții respiratorii sau chiar pneumonie.

4,2 milioane de decese doar în 2016

Poluarea aerului înconjurător a dus la 4,2 milioane de decese doar în 2016, în timp ce poluarea gospodăriilor cu combustibili și tehnologii poluante a cauzat aproximativ 3,8 milioane de decese în aceeași perioadă.

Peste 90% din decesele legate de poluarea atmosferică apar în țările cu venituri mici și medii, în principal în Asia și Africa, urmate de țările cu venituri mici și mijlocii din zona Mediteranei de Est, din Europa și America.

Aproximativ 3 miliarde de oameni – mai mult de 40% din populația planetei – încă nu au acces la carburanți și tehnologii curate pentru gătit în gospodăriile lor. OMS a monitorizat poluarea aerului în gospodării timp de peste zece ani și, în timp ce rata accesului la combustibili și tehnologii curate este în creștere peste tot,multe părți ale lumii, în special în Africa Subsahariană, nu țin pasul cu acestea.

Peste 4300 de orașe din 108 țări sunt acum incluse în baza de date OMS privind calitatea aerului ambiant, făcând din aceasta cea mai cuprinzătoare bază de date privind poluarea aerului înconjurător din lume. Din anul 2016, au fost adăugate peste 1000 de orașe la baza de date a OMS, care arată că mai multe țări măsoară și acționează pentru reducerea poluării aerului. Baza de date colectează concentrațiile medii anuale de pulberi fine (PM10 și PM2.5). PM2.5 include poluanți, cum ar fi sulfatul, nitrații și carbonul negru, care reprezintă cele mai mari riscuri pentru sănătatea umană. Recomandările OMS privind calitatea aerului solicită țărilor să-și reducă poluarea atmosferică la valori medii anuale de 20 μg / m3 (pentru PM10) și 10 μg / m3 (pentru PM25).

“Multe metropole din lume depășesc nivelurile recomandate de OMS pentru calitatea aerului cu mai mult de 5 ori și reprezintă un risc major pentru sănătatea oamenilor”, spune dr. Maria Neira, director al Departamentului de Sănătate Publică. “Vedem o accelerare a interesului politic în această provocare globală în materie de sănătate publică. Creșterea numărului de orașe care înregistrează datele privind poluarea aerului reflectă angajamentul față de evaluarea și monitorizarea calității aerului. Cea mai mare parte a acestei creșteri a avut loc în țările cu venituri mari, dar sperăm să vedem o amploare similară a eforturilor de monitorizare din întreaga lume “.

Există și exemple pozitive de țări care iau măsuri pentru a reduce poluarea aerului. De exemplu, în doar doi ani, programul Pradhan Mantri Ujjwala Yojana din India a oferit pentru aproximativ 37 de milioane de femei, care trăiesc sub pragul sărăciei, conexiuni gratuite la surse de GPL, pentru consum casnic. Mexico City s-a angajat ca până în 2025 să utilizeze vehicule mai puțin poluante.

Aer poluat deasupra Beijingului. Foto: 123rf

Poluarea aerului nu are granițe

Sursele majore de poluare a aerului provenite din pulberi în suspensie includ utilizarea ineficientă a energiei în gospodării, industrie, agricultură și transporturi și centrale electrice pe bază de cărbune. În unele regiuni, arderea deșeurilor și defrișările sunt surse suplimentare de poluare a aerului. Calitatea aerului poate fi, de asemenea, influențată de elemente naturale, cum ar fi factorii geografici, meteorologici și sezonieri.

Îmbunătățirea calității aerului necesită acțiuni guvernamentale susținute și coordonate la toate nivelurile. Țările trebuie să colaboreze în ceea ce privește soluțiile pentru transport durabil, producția și utilizarea mai eficientă și regenerabilă de energie și gestionarea deșeurilor.

Date cheie:

OMS estimează că aproximativ 90% din populația lumii respiră aer poluat. 

În ultimii 6 ani, nivelurile de poluare a aerului au rămas ridicate și aproximativ stabile, cu concentrații scăzute în unele părți ale Europei și în cele două Americi.

Cele mai ridicate niveluri de poluare a aerului sunt în zona Mediteranei de Est și în Asia de Sud-Est, cu niveluri anuale medii care depășesc de multe ori limitele OMS de peste 5 ori, urmate de orașele cu venituri mici și mijlocii din Africa și Pacificul de Vest.

Pentru Africa și unele zone din Pacificul de Vest datele privind poluarea aerului sunt sărace. Europa are cel mai mare număr de locuri care raportează date.

În general, nivelurile de poluare a aerului înconjurător sunt cele mai scăzute în țările cu venituri ridicate, în special în Europa, America și Pacificul de Vest. În orașele cu venituri mari din Europa, poluarea aerului s-a dovedit că reduce speranța medie de viață între 2 și 24 de luni, în funcție de nivelurile de poluare.

Sursa: OMS
Foto: 123rf

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*