O insulă își reciclează tot gunoiul

Frumoasa Insulă Bornholm din Marea Baltică a lansat o ambițioasă campanie de reciclare. Va funcționa oare? Foto: GERALD HAENEL, LAIF/REDUX

Insula daneză Bornholm are un incinerator vechi care va trebui curând înlocuit. Guvernul vrea să adopte în schimb un cu totul alt sistem.

De 

IMAGINAȚI-VĂ O ÎNTREAGĂ COMUNITATE care refolosește sau reciclează fiecare deșeu. Poate părea o utopie, dar nu și pe Insula Bornholm din Danemarca.

Până în 2032, tot gunoiul de pe Bornholm va fi tratat ca resursă, spun oficialitățile. Sortarea, reciclarea, reducerea deșeurilor și foarte multă tehnologie nouă sunt instrumentele cu care insula va deveni una din primele comunități fără gunoi de pe planetă.

Bornholm, cea mai estică insulă a Danemarcei, este o rocă de granit de 588 km² care iese din Marea Baltică. Cunoscută pentru satele sale pitorești de pescari și ăentru climatul cu mult soare, ea este o destinație populară de vacanță, având 40.000 de locuitori și 600.000 de vizitatori anual.

„Până în 2032 vrem să ajungem să refolosim sau să reciclăm totul,” spune Jens Hjul-Nielsen, directorul executiv al BOFA, compania de management al deșeurilor de pe insulă și principalul arhitect al viziunii de a scăpa de gunoaie. „Cum o să ajungem acolo e o aventură, pentru că sunt multe lucruri pe care nu le știm încă. Avem o viziune, dar nu avem încă un plan limpede despre procesul în sine.”

„Să operezi o societate de management al deșeurilor la o scară atât de mică are niște provocări, așa că în loc să investim într-un nou incinerator, am decis pur și simplu să eliminăm depozitarea și incinerarea ca opțiuni. Am vrut să încercăm ceva diferit și să folosim faptul că suntem o societate în miniatură, cu afaceri, locuințe și turism, ca să experimentăm și să căpătăm cunoștințe care apoi se pot transpune la scară, la nivel național și chiar global,” a explicat Hjul-Nielsen.

Viziunea

În viziunea de viitor a BOFA, cetățenii din Bornholm își vor sorta gunoiul în diferite fracțiuni, ușor de colectat și de folosit ca resurse. Metalul, plasticul, sticla, hârtia și cartonul sunt frecvent reciclate, iar noile fracțini precum plase de pescuit și materiale izolatoare vor fi adăugate sistemului de sortare și reciclare. Cât despre materialele organice, acestea vor fi transformate în energie, împreună cu deșeurile rezultate din parcuri și grădini, iar reziduurile bogate în substanțe nutritive rămase după extragerea energiei vor fi folosite ca fertilizatori pe câmp și în spațiile verzi, scrie BOFA.

În această economie circulară, locuitorii vor refolosi totul, de la mobilă la haine de copii, și vor încuraja o economie bazată pe servicii de folosire în comun a bunurilor, de exemplu împrumutul, închirierea sau schimbul pe internet sau în cadrul comunităților.

În școlile primare, copiii vor fi educați să devină „eroi ai resurselor”, primind lecții practice despre deșeuri, resurse, mediu și natură. Iar la Bornholm se va stabilit un centru de cercetare universitar axat pe modele de tranziție ecologică și economie circulară.

 „Insula Verde”

Consiliul municipal a stabilit cu unanimitate în decembrie să închidă incineratorul și să adopte această strategie curajoasă.

Dar gândirea ecologică nu e ceva nou pentru guvernarea locală. Municipalitatea a adoptat deja strategia „Insula Verde Strălucitor”, prin care se poziționează ca lider în dezvoltare sustenabilă, propunându-și un bilanț neutru de CO2 până în 2025, să treacă la surse ecologice de energie și să extindă cota de teren cultivat organic.

„Totuși, în materie de deșeuri eram în urmă, așa că era important să facem un pas înainte și în acest sector,” a spus Anne Thomas, vice-primărița insulei.

„Ca deschizător de drum în această zonă, poți beneficia de fonduri de dezvoltare din surse naționale și internaționale, precum UE,” a adăugat ea. „Dacă începi mai târziu, beneficiezi de experiența celor care au început primii, iar tehnologia e mult mai ieftină. Cel mai greu e când ești la mijloc. Pentru noi, decizia de a fi în prima linie nu a fost deloc dificilă.”

Tranziția

Astăzi, Bornholm reciclează 39 la sută din gunoiul menajer. Primul pas în a deveni o societate fără gunoi este să mărească această cifră, astfel încât mult mai mult gunoi să fie sortat, reciclat și refolosit. Este o sarcină uriașă în sine, „însă asta știm cum să facem,” spune Thomas.

„Partea cu adevărat interesantă vine în faza a doua, când vom explora noi moduri de a lucra cu companiile, vom schimba procese de producție, vom implica populația și vom testa metode noi de gestionare a deșeurilor.”

Privind spre faza finală a tranziției, lucrurile devin mai incerte, remarcă Hjul-Nielsen. „În fond, nici măcar nu știm ce fel de deșeuri vor mai exista în viitor — unele tipuri de materiale care necesită tratament special ar putea fi interzise până atunci, sau poate se vor inventa noi materiale. Lucrurile pot evolua în oricare direcție, făcându-ne munca mai ușoară sau mai dificilă,” spune el.

Noua tehnologie va juca un rol important în aceste provocări. BOFA speră să atragă companii interesate în testarea noilor tehnologii pe o arenă mică precum Bornholm-ul înainte de a le lansa la o scară mai largă — de exemplu metode noi de descompunere sau tratare a materialeleor, care azi nu sunt disponibile. „Și la numai câteva luni de la lansare, există deja interes din partea unor companii chiar de top,” spune directorul executiv.

Oamenii

Chiar și așa, noua tehnologie nu poate de una singură să determine schimbarea.

Implicarea și bunăvoința populației va fi un factor critic, subliniază Jens Hjul-Nielsen. „Cum interesul pentru sustenabilitate câștigă teren, putem spune că am câștigat deja, atât timp cât lucrurile nu devin prea costisitoare sau prea dificile pentru oameni în viața de zi cu zi. Dacă se întâmplă asta, putem să-i pierdem.”

Deocamdată, cetățenii din Bornholm plătesc o taxă de salubritate către municipalitate de circa 3.000 de coroane daneze (400 EURO) pe an de gospodărie, care include și ridicarea săptămânală  a gunoiului (dacă produci mai puține deșeuri, poți opta pentru ridicare bilunară).

Pentru a finanța primul pas, de extindere a deșeurilor sortate la șapte fracțiuni — alimentare, sticlă, metal, hârtie, carton, plastic și lemn — guvernul local a aprobat o creștere a taxei cu 15 la sută, adăugând un cost anual de 60 EURO per gospodărie începând cu 2022. Pasul este în conformitate cu politica națională de colectare selectivă în șapte fracțiuni a 50% din deșeurile menajere până în  2022.

„Pasul următor pentru a scăpa cu totul de gunoi este de a fi  finanțați de reprioritizarea internă și de surse și colabolatori externi. Dacă nu va fi suficient, o să bugetăm printr-o creștere maximă a taxei cu unul sau două procente pe an, adică între 4 și 10 EURO de gospodărie,” spune Hjul-Nielsen.

BOFA e implicată într-o multitudine de proiecte care să implice publicul larg și sectorul privat în această tranziție. De exemplu, unul analizează diferite tipuri de gospodărie — un sat de pescari cu mulți turiști, un complex de case urbane, un sat agricol — pentru a înțelege provocările sortării și reducerii cantității de deșeuri pentru diferite stiluri de viață și pentru a găsi cele mai bune soluții și moduri de a motiva oamenii.

Deschizători de drumuri

„Am găsit un mare interes pentru o gestionare corectă a deșeurilor. O mulțime de sate și comunități din Bornholm s-au orientat deja către un viitor mai verde și schimbă între ele idei,” spune vice-primărița.  „Tranziția către o economie circulară nu însemană doar să cumperi mai multe tomberoane, ci noi metode și noi comportamente, un cu totul alt mode de gândire.”

Dar dacă insula nu va reuși să scape total de gunoaie până în 2032? Există un Plan B?

 

Suntem angajați în planul pe termen lung, chiar dacă va dura ceva mai mult decât am plănuit, spune Jens Hjul-Nielsen. „Dacă încă mai avem gunoi rămas în 2032, atunci o să-l trimitem să fie incinerat la o unitate din afara insulei, iar acesta va fi proiectul de rezolvat în 2033 — dar până acolo mai e un pas uriaș de făcut față de unde ne aflăm acum.”

Publicat pe natgeo.com pe 22 aprilie 

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*