Moartea animalelor sălbatice cauzată de dezinfectanții folosiți împotriva COVID-19 îi îngrijorează pe oamenii de știință

Un robot-tanc pulverizează dezinfectant pe străzile din Wuhan, China, pe 16 martie. În prezent, experții nu susțin această practică pentru că poate dăuna sănătății oamenilor. Foto: Barcroft Media / Getty Images

Biologii susțin că în Chongqing, China, cel puțin 135 de animale au fost otrăvite – ceea ce arată că orașele ar trebui să reglementeze pulverizarea dezinfectanților în zonele publice.

De: Annie Roth

În primele zile ale pandemiei de COVID-19, oficialii de sănătate publică au crezut că una dintre cele mai eficiente metode de combatere a răspândirii virusului era dezinfectarea suprafețelor atinse frecvent.

Așa că, Franța, China, Coreea de Sud, Spania și alte câteva țări au pulverizat din plin dezinfectant în zonele urbane dens populate. Flote de camioane, drone, și chiar roboți, au îmbibat străzile, parcurile, locurile de joacă și alte spații publice în aer liber, cu substanțe chimice care omoară virusuri.

În Indonezia, dronele au scăldat de sus casele în dezinfectant. Și într-un sat din Spania, tractoarele au aruncat sute de litri de clor pe o plajă publică.

Experții în boli infecțioase, inclusiv Organizația Mondială a Sănătății, au denunțat încă de atunci practica ca fiind atât ineficientă, cât și un potențial pericol pentru sănătatea oamenilor, în special din cauza inhalării substanțelor chimice. Combinarea dezinfectanților, cum ar fi clorul și amoniacul, ar putea, de asemenea, să elibereze gaze potențial fatale, a mai avertizat OMS.

Într-un comentariu recent publicat în jurnalul Environmental Research, s-au alăturat și biologii, susținând că utilizarea la întâmplare a unor astfel de substanțe în mediul urban reprezintă un pericol semnificativ pentru fauna sălbatică.

Prima țară care a început să igienizeze orașele

În ianuarie 2020, China a fost prima țară care a început să igienizeze orașele – și imediat ce a făcut-o, au început să apară rapoarte despre animale otrăvite. În februarie, o anchetă a Biroului Silvic din Chongqing, un oraș imens din sud-vestul Chinei, a descoperit că cel puțin 135 de animale din 17 specii – inclusiv mistreți, nevăstuici siberiene și mierle – au murit după expunerea la dezinfectanți, potrivit agenției de știri chineze Xinhua.

Ingredientele din dezinfectanți, în special hipocloritul de sodiu și clorul, “sunt toxice acute atât pentru animalele terestre cât și pentru cele acvatice”, spune Dongming Li, profesor de ecologie la Hebei Normal University și coautor al analizei de cercetare ecologică, care s-a bazat exclusiv pe ancheta Biroului Silvic Chongqing. Li și colegii săi nu au examinat personal animalele moarte pentru a confirma ce le-a ucis.

Chiar și așa, moartea animalelor este o dovadă, crede Li, că „utilizarea excesivă a dezinfectanților poate contamina habitatele faunei sălbatice urbane”.

Echipa lui Li solicită acum liderilor mondiali să reglementeze pulverizarea dezinfectanților în zonele urbane, despre care spun că se face fără recomandări din partea comunității științifice.

Ecologie 101

Dezinfectanții chimici ucid virusurile, bacteriile și alte microorganisme distrugându-le pereții celulari și deteriorându-le proteinele prin oxidare. Dacă sunt inhalate sau ingerate de oameni sau animale, aceste substanțe pot irita sau coroda mucoasele tractului respirator și digestiv. În cazuri extreme, expunerea poate duce la moarte.

Investigații precum cea din Chongqing nu au fost efectuate în afara Chinei, așa că nu este clar modul în care dispersia în aer liber a dezinfectanților a afectat fauna sălbatică urbană și ecosistemele din alte țări.

Dar nu este greu de ghicit. „Dacă introduci substanțe toxice într-un sistem, ele vor călători prin lanțul alimentar”, spune Christopher J. Schell, profesor de ecologie urbană la Universitatea din Washington, în Tacoma. „Este ecologie 101.”

Deși morțile din Chongqing legate de dezinfectanți care dăunează vieții sălbatice sunt singurul exemplu cunoscut la scară largă, a mai fost raportată cel puțin o altă observație punctuală a fenomenului, spune Schell.

Pe insula artificială Brickell Key din Miami, Florida, mai mulți rezidenți și câinii lor s-au îmbolnăvit după ce Brickell Key Master Association, care administrează insula, a implementat un program de salubrizare în aer liber, cu lucrători în costume de protecție care pulverizează dezinfectant zilnic în parcurile insulei, pe pasarele și pe bănci.

La o săptămână de la începerea programului, mai mulți locuitori au început să aibă dureri de cap și cel puțin doi câini au început să vomite, potrivit Local 10, o publicație locală din Pembroke Park, Florida. Asociația nu a răspuns solicitărilor National Geographic.

În timp ce igienizarea suprafețelor atinse frecvent poate ajuta la reducerea răspândirii coronavirusului, știm acum că majoritatea oamenilor contractează boala inhalând aerosoli de la o persoană infectată – și nu dacă intră în contact cu o suprafață contaminată.

De aceea, în luna mai, Organizația Mondială a Sănătății a avertizat împotriva folosirii dezinfectanților în aer liber, pentru că străzile, cât și trotuarele nu sunt „considerate căi de infecție cu COVID-19” și pentru că pulverizarea acestor substanțe chimice „poate fi nocivă pentru sănătatea oamenilor și poate cauza iritarea ochilor, boli respiratorii sau ale pielii”. OMS nu a menționat nimic despre afectarea vieții sălbatice.

Chiar și așa, unele țări, inclusiv Vietnamul și Brazilia, continuă să pulverizeze dezinfectanți în zonele publice, potrivit publicațiilor locale.

„Pandemia de COVID-19 a provocat teamă în rândul publicului, în multe țări. Multe agenții de sănătate din întreaga lume pot pulveriza mai mulți dezinfectanți pentru a se asigura că virusul este ucis și pentru a le potoli fricile legate de infecția virală”, spune Li.

Dar, spune Li, există o abordare mai bună – încurajarea oamenilor să rămână acasă.

„În loc să pulverizeze volume mari de dezinfectanți în zonele bogate în biodiversitate, cum ar fi parcurile urbane, zonele umede și spațiile verzi”, scrie el, „ar fi de preferat să suspendarea activităților umane în astfel de locuri.”

Citește și

De ce săpunul e mai bun decât clorul în lupta cu coronavirusul

Odată cu schimbările aduse de coronavirus, pe canalele de socializare abundă știrile false despre animale

Ce știu și ce nu știu oamenii de știință despre tratarea coronavirusului

Be the first to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată


*