Marele dezghet

Imagine articol

Nici macar in vremurile bune statiunea de schi Chacaltaya nu se putea compara cu Aspenul. Asezata intr-o vale sumbra din zona inalta a Anzilor bolivieni, ea oferea o coborare de 800 de metri, un teleschi prapadit si ceai din frunze de coca pentru durerile de cap provocate de altitudine. In fond, la 5.260 de metri, Chacaltaya era cea mai inalta statiune de schi din lume. “Ne-a adus multa glorie – spune Walter Laguna, presedintele clubului alpin din Bolivia. Organizam aici campionatele sud-americane, cu Chile, Argentina, Columbia.”

Acele zile de glorie s-au dus. Intr-un loc atat de improbabil, schiatul depindea de un mic ghetar, care oferea o partie rezonabila in sezonul ploios, cand era acoperit de zapada. La deschiderea partiei, in 1939, ghetarul era deja in regres. In ultimul deceniu insa, el a inceput sa se topeasca vertiginos. Pana anul trecut, tot ce mai ramasese din el erau trei petice de gheata zgrunturoasa, cel mai mare avand doar cateva sute de metri latime.

Teleschiul traverseaza acum campuri de bolovani. Din varful muntilor si pana la vastele calote polare, planeta isi pierde gheata mai repede decat si-ar fi putut imagina cineva. Chiar si cercetatorii care au monitorizat Chacaltaya incepand din 1991 credeau ca va mai rezista inca cativa ani. Nu e nicio surpriza faptul ca ghetarii se topesc pe masura ce gazele emise de autovehicule si de industrie provoaca incalzirea climei. In ultima vreme insa ritmul de topire a ghetii a depasit cres- terea globala a temperaturilor.

Cercetatorii au descoperit ca ghetarii si calotele sunt surprinzator de sensibile. In loc sa se topeasca treptat, ca un cub de gheata intr-o zi de vara, ele reactioneaza diferit, astfel incat topirea provoaca o si mai mare topire, iar volumul de gheata se restrange cu repeziciune. La Chacaltaya, de exemplu, ghetarul in retragere a lasat descoperite stancile inchise la culoare, care i-au grabit sfarsitul, captand .” caldura soarelui.

Alte asemenea reactii inverse fac ca ghetari alpini si mai mari sa se topeasca mai devreme decat se prevazuse si ca gheata din calotele polare sa alunece in ocean. Majoritatea ghetarilor din Alpi ar putea dispa- rea pana la sfarsitul secolului, iar gheata care da numele Parcului National al Ghetarilor, din SUA, pana in 2030.

Micii ghetari risipiti prin Anzi sI Himalaya au, in cel mai bun caz, cateva decenii in plus de trait. Dar prognoza pentru marea calota ce acopera Groenlanda si Antarctica. Nu se stie, fie si din simplul motiv ca inrautatirea a fost atat de subita. Eric Rignot, cercetator la Jet Propulsion Laboratory, al NASA, care a masurat dublarea pierderilor de gheata din Groenlanda in ultimul deceniu, spune: “Observam astazi lucruri are acum cinci ani ne-ar fi parut total imposibile, extravagante, exagerate.”



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*