Case mai sigure

Multe dintre zonele cu cel mai mare risc de cutremure intense se află în țări slab dezvoltate. Nu mișcările violente ale pământului fac cele mai multe victime, ci prăbușirea clădirilor prost construite.

Cutremurul din Haiti ne-a amintit că miliarde de oameni trăiesc în case care nu rezistă la zguduiri. Dar se pot construi ieftin locuințe mai sigure – folosind paie, chirpici, anvelope vechi – pe baza câtorva principii generale.

În Los Angeles, Tokyo și în alte mari orașe din zonele cu falii, cheltuielile suplimentare pentru consolidarea clădirilor împotriva cutremurelor sunt de la sine înțelese.

De exemplu, pereții de beton sunt ranforsați cu oțel, iar unele clădiri stau pe amortizoare de șoc complicate. La sfârșitul lui februarie, când un cutremur cu magnitudinea de 8,8 a lovit Chile, meritul pentru salvarea a mii de vieți a revenit normelor stricte de construcție. Dar adesea țările mai slab dezvoltate, ca Haiti, unde un cutremur puternic a ucis în ianuarie circa 222.500 de oameni și a lăsat fără case peste un milion, nu-și pot permite o arhitectură antiseismică așa cum scrie la carte. „Într-o țară dezvoltată, dezastrul din Haiti nu s-ar fi petrecut“ – spune inginerul Marcial Blondet, de la Universitatea Catolică din Lima, Peru.

Dar n-ar trebui să se întâmple nicăieri. Soluții ieftine există. Blondet lucrează la o idee încă din 1970, după ce un cutremur în Peru a ucis aproximativ 70.000 de oameni, mulți îngropați sub propriile case. Pereții grei și fragili, din chirpici obișnuit – cărămizi ieftine, uscate la soare –, s-au crăpat la prima zguduire. Șocurile următoare au dus la prăbușirea acoperișurilor. Echipa de cercetători a lui Blondet a descoperit că pereții de chirpici deja ridicați pot fi ranforsați cu o plasă rezistentă de plastic pe sub tencuială; la cutremure, pereții se crapă, dar nu se prăbușesc, iar locatarii pot scăpa.

„Îți reconstruiești casa, dar nu îngropi pe nimeni“ – spune Blondet. Tot cu plasă de plastic se pot ranforsa și pereții de beton în Haiti și oriunde altundeva. Alți ingineri lucrează la metode bazate pe materiale locale. Cercetătorii din India au testat cu succes o casă de beton consolidată cu bambus. Un model de casă pentru Indonezia e așezat pe amortizoare de mișcare a solului, proiectate de John van de Lindt, de la Universitatea de Stat din Colorado: anvelope vechi umplute cu saci de nisip. Casa ar avea doar o treime din rezistența uneia cu amortizoare de șocuri mai sofisticate, dar ar costa mult mai puțin – e deci mai probabil să se construiască în Indonezia.

„Ca inginer, te întrebi: «Ce nivel de siguranță e necesar?» – spune van de Lindt. Apoi ții cont de ce e disponibil și găsești soluția undeva la mijloc.“ În Nordul Pakistanului sunt disponibile paiele. Casele tradiționale sunt făcute din piatră și noroi, dar paiele sunt mult mai elastice – spune inginerul californian Darcey Donovan –, și, pe deasupra, mai călduroase iarna. Donovan șI colegii ei au început să ridice case din baloturi de paie în Pakistan după cutremurul din 2005; până acum au terminat 17.

Același contrast izbitor există și în alte zone de falie: ideile sunt încurajatoare, progresul – descurajant. Nici ideile ieftine nu sunt neapărat suficient de ieftine. Din 2007, în Peru s-au consolidat cu plasă de plastic sau alte materiale circa 2.500 de case, iar în acest an mai sunt în plan încă 700. Mai rămân milioane de case și miliarde de dolari doar pentru Peru, ca să nu mai vorbim de alte țări. „Pe glob sunt multe milioane de case care se vor prăbuși la următorul cutremur“ – spune Blondet.

Text: CHRIS CARROLL

Publicat: Iunie 2010



1 Comment

  1. Cred ca si in Romania ar trebui acordata o atentie marita asupra modului in care se construiesc casele. In ultimii ani, pentru reducerea costurilor, constructiile nu se mai fac asa cum ar trebui. Eu cred ca in construirea unei case nu e bine sa facem economii, ci sa alegem specialisti si materiale de calitate. Poate doar dupa aceea cand ajungem la amenajari interioare putem sa apelam la solutii mai ieftine.

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*