De la Ramsar la Bucureşti

Ceaţa alburie se ridică de pe Balta Comana, înainte de răsăritul soarelui. Foto: Bogdan Croitoru

Turneul conferinţelor internaţionale privind biodiversitatea include anul acesta şi România. Delegaţi din 160 de ţări vor lua parte la Bucureşti, între 6 şi 13 iulie, la cea de-a 11-a Conferinţă RAMSAR. Tema întâlnirii este „Wetlands: home and destination” şi se concentrează pe interacţiunea dintre zonele umede şi turism.

Ce reprezintă RAMSAR?
Tratatul semnat în oraşul iranian omonim în 1971 este singurul din lume care vizează un ecosistem particular. Dincolo de negocierile internaţionale scorţoase, stă o idee simplă: zonele umede (mangrovele, sistemele riverane, mlaştinile, etc) sunt fragile. Ele sunt văzute ca instrumente utile în eradicarea sărăciei, pentru adaptarea şi combaterea schimbărilor climatice, dar şi în prevenirea bolilor şi dezastrelor naturale. |nsă activităţile umane se insinuează tot mai mult în bogăţia naturală a acestor zone, iar ecusonul internaţional RAMSAR vine să ofere o nivel de protecţie ridicat acestor areale.
Crearea unei liste a zonelor umede de importanţă internaţională a fost unul din pilonii fundamentali ai convenţiei, în prezent peste 2000 de zone – acoperind peste 190 de milioane de hectare – fiind recunoscute pentru importanţa lor ecologică.
48 dintre acestea sunt pe lista neagră, sau în Dosarul Montreux, indicând că au suferit transformări importante în urma intervenţiilor antropice.
Pentru a deveni sit Ramsar, un ecosistem trebuie să fie nominalizat de autorităţile naţionale, dacă îndeplineşte cel puţin unul din cele 9 criterii stabilite. Printre altele, acestea vizează:
– habitatele pentru specii periclitate, vulnerabile
– habitatele pentru specii de plante şi animale care menţin diversitatea biologică a unei regiuni
– habitatele pentru mai mult de 20.000 de păsări acvatice
– habitate neobişnuite, rare sau unicat pentru biogeografia locului.

Notabil
Cel mai întins sit RAMSAR din lume se află în Republica Democratică Congo – zona Ngiri-Tumba-Maindombe măsoară peste 6,5 milioane ha (cam de două ori cât Belgia) şi include Lacul Tumba, cunoscut pentru cea mai mare concentrare de biodiversitate din lume. Eforturile pentru recunoaşterea zonei au durat 4 ani şi au fost susţinute de WWF şi USAID.

Siturile RAMSAR din România
România a aderat la Tratatul RAMSAR în 1991 şi până în prezent, a desemnat 8 zone umede de importanţă internaţională care acoperă 824.897 ha:

  • Delta Dunării (1991)
  • Insula Mică a Brăilei (2001)
  • Complexul piscicol Dumbrăviţa (2006)
  • Lunca Mureşului (2006)
  • Lacul Techirghiol (2006)
  • Parcul Natural Porţile de Fier (2011)
  • Tinovul Poiana Stampei (2011)
  • Parcul Natural Comana (2011)

Alexandra Popescu s-a alăturat echipei National Geographic Romania în 2009. Din 2010 e coordonatorul revistei NG Traveler. În anul 2011 a studiat Environmental Change and Managementla Oxford.



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*