Voluntar în Africa

august 18, 2021 Elena Draghici 0

Răzvan Popa cunoaște continentul african prin prisma celor șase misiuni Médecins Sans Frontières la care a participat până acum. Cum ai ajuns în Africa și ce faci acolo? Am ajuns pe un drum Timișoara – […]

Raport: cercetarea lemnului mort

iulie 9, 2021 Elena Draghici 0

Timp de zeci de ani, autoritățile competente din România și Ucraina au considerat că lemnul mort este un „inamic al pădurii”. Sursa, foto: WWF România WWF România, în parteneriat cu Universitatea Ștefan cel Mare Suceava, […]

Cap compas Orşova

mai 27, 2021 Elena Draghici 0

Orșova – micul oraş aşezat în trepte de-a lungul Dunării îți desfată ochii cu cea mai frumoasă privelişte, ce culminează la răsărit şi apus, când cerul şi apa se unesc în toate culorile curcubeului. Text, […]

Cel mai înalt bivuac: Cortul lui Ticu Lăcătușu la 7850 m altitudine, în traseul spre Everest prin fața nordică. În următoarele ore, cei trei coechipieri ai săi au abandonat ascensiunea.

Români pe Everest

Timp de peste 30 de ani, alpiniştii români au privit spre piscurile Himalayei peste Cortina de Fier. Prin anii 80, o viză de ieşire din ţară era mai inaccesibilă decît un optmiar şi puţini au reuşit să depăşească birocraţia şi precaritatea mijloacelor.

[…]

high-line 1

Miracolul suspendat din Manhattan

mai 13, 2021 Catalin Gruia 0

De obicei, parcurile din marile oraşe sunt considerate adevărate refugii, ca nişte insule verzi în mijlocul mărilor de beton şi oţel. Când te apropii de High Line, artera suspendată din cartierul Chelsea, în partea de sud-vest a Manhattanului, vezi mai întâi exact genul de lucru pe care parcurile urbane sunt menite să-l alunge din oraşe: o structură dură, grea şi neagră din oţel susţine o cale ferată suspendată, care aducea cândva vagoane de marfă în fabrici şi depozite. Cel puţin de departe, seamănă mai degrabă cu o relicvă abandonată, decât ca o oază urbană.

Text: Paul Goldberger
Foto: Diane Cook şi Len Jenshel

[…]

Amiralul Robert E. Peary. „Găsește o cale sau fă una“ – spunea exploratorul, privind peste gheața arctică în cea de-a treia încercare a sa de a ajunge la Polul Nord, în 1909. A spus că a reușit în acel an – o afirmație contestată de unii. Foto: Robert E. Peary, National Geographic Creative

Unde am fi fără eșecuri?

aprilie 14, 2021 Catalin Gruia 0

La sfârșitul secolului al XIX-lea, un inginer suedez între două vârste, angajat al oficiului de brevete, captivat de promisiunea și posibilitățile tehnologiei, a avut o idee radicală: de ce să nu zboare într-un balon cu hidrogen pentru a deveni primul care descoperă Polul Nord, pe atunci la fel de misterios și necunoscut ca Marte? Ani de zile, exploratorii încercaseră să ajungă la pol pe uscat; mulți au murit încercând. O expediție aeriană – argumenta Salomon August Andrée – ar elimina o mare parte din risc. Și astfel, într-o zi vântoasă din iulie 1897, cu sprijin din partea lui Alfred Nobel și a regelui Suediei, Andrée și doi colegi mai tineri au urcat în nacela unui balon cu diametrul de 20 m, pe Insula Danes, din Arhipelagul Svalbard. Echipa a luat sănii de lemn, mâncare pentru mai multe luni, porumbei voiajori pentru a transmite mesaje și chiar un smoching pe care Andrée spera să-l poarte la finalul călătoriei. În timp ce jurnaliștii și susținătorii aplaudau și făceau cu mâna, ei s-au înălțat în aer, propunându-și să fie purtați spre un loc pe care niciun om nu-l văzuse.

[…]

1 2 3 8