Vlad Pop, alături de ghidul montan Cătălin Nicolae Dobre, urcă pe vârful Mont Blanc, pentru educația a 200 de copii cu afecțiuni oncologice de la Asociația Magic. Text, foto: Vlad Pop Alarma sună la 01:50, […]
Răzvan Popa cunoaște continentul african prin prisma celor șase misiuni Médecins Sans Frontières la care a participat până acum. Cum ai ajuns în Africa și ce faci acolo? Am ajuns pe un drum Timișoara – […]
Ami Vitale, ambasadoare Nikon și fotografă National Geographic, lansează filmul Shaba, care spune povestea elefantului cu același nume, traumatizat după ce braconierii i-au ucis mama. În munții din nordul Keniei, o comunitate Samburu face ceva […]
Un nou raport publicat de WWF și Tesco arată că 2,5 miliarde de tone de alimente rămân neconsumate în fiecare an, în întreaga lume, aproape dublu decât era estimat până acum. Sursa: WWF Foto: 123rf […]
Timp de zeci de ani, autoritățile competente din România și Ucraina au considerat că lemnul mort este un „inamic al pădurii”. Sursa, foto: WWF România WWF România, în parteneriat cu Universitatea Ștefan cel Mare Suceava, […]
Orșova – micul oraş aşezat în trepte de-a lungul Dunării îți desfată ochii cu cea mai frumoasă privelişte, ce culminează la răsărit şi apus, când cerul şi apa se unesc în toate culorile curcubeului. Text, […]
În dialog cu Debora MacKenzie, jurnalist specializat și în știința sistemelor complexe și a organizării sociale. De: Roxana Melnicu Foto: 123rf Pe 31 decembrie, Debora MacKenzie avea deja semnale despre existența unei maladii neliniștitoare în […]
Timp de peste 30 de ani, alpiniştii români au privit spre piscurile Himalayei peste Cortina de Fier. Prin anii 80, o viză de ieşire din ţară era mai inaccesibilă decît un optmiar şi puţini au reuşit să depăşească birocraţia şi precaritatea mijloacelor.
Saga unei civilizatii, in trei parti: ascensiunea, splendoarea monumentala, colapsul.
Cum a reușit un invadator din stepa rusă să devină un simbol al Vestului american?
Text: George Johnson
Foto: Diane Cook și Len Jenshel
De obicei, parcurile din marile oraşe sunt considerate adevărate refugii, ca nişte insule verzi în mijlocul mărilor de beton şi oţel. Când te apropii de High Line, artera suspendată din cartierul Chelsea, în partea de sud-vest a Manhattanului, vezi mai întâi exact genul de lucru pe care parcurile urbane sunt menite să-l alunge din oraşe: o structură dură, grea şi neagră din oţel susţine o cale ferată suspendată, care aducea cândva vagoane de marfă în fabrici şi depozite. Cel puţin de departe, seamănă mai degrabă cu o relicvă abandonată, decât ca o oază urbană.
Text: Paul Goldberger
Foto: Diane Cook şi Len Jenshel
Ziua Pământului 2021 va fi celebrată în acest an virtual, printr-o serie de concerte, apariții speciale și povești renite de dragostea noastră pentru planetă. De 51 de ani, pe 22 aprilie, milioane de oameni din […]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, un inginer suedez între două vârste, angajat al oficiului de brevete, captivat de promisiunea și posibilitățile tehnologiei, a avut o idee radicală: de ce să nu zboare într-un balon cu hidrogen pentru a deveni primul care descoperă Polul Nord, pe atunci la fel de misterios și necunoscut ca Marte? Ani de zile, exploratorii încercaseră să ajungă la pol pe uscat; mulți au murit încercând. O expediție aeriană – argumenta Salomon August Andrée – ar elimina o mare parte din risc. Și astfel, într-o zi vântoasă din iulie 1897, cu sprijin din partea lui Alfred Nobel și a regelui Suediei, Andrée și doi colegi mai tineri au urcat în nacela unui balon cu diametrul de 20 m, pe Insula Danes, din Arhipelagul Svalbard. Echipa a luat sănii de lemn, mâncare pentru mai multe luni, porumbei voiajori pentru a transmite mesaje și chiar un smoching pe care Andrée spera să-l poarte la finalul călătoriei. În timp ce jurnaliștii și susținătorii aplaudau și făceau cu mâna, ei s-au înălțat în aer, propunându-și să fie purtați spre un loc pe care niciun om nu-l văzuse.
O galerie bizara de monstri mezozoici te fac sa te intrebi ce a slefuit evolutia.
Eseu de John Updike