Hrana ne dă de gândit

Foto: Jim Richardson

Editorialul ediției internaționale

Hrana, la fel ca apa și aerul, înseamnă viață. Începând din luna mai și până la sfârșitul anului, ne vom concentra asupra mâncării și a provocării de a hrăni populația globală estimată la nouă miliarde până în 2050.

Ar fi bine să fim atenți cum e produsă hrana noastră și cât de sustenabilă, eficientă și sigură este. Aproape 40% din teritoriul lipsit de gheață din lume este cedat agriculturii. Culturile agricole au impact asupra rezervelor de apă, care pot fi poluate de scurgerile de pesticide și îngrășăminte. Afectează clima, emanând, după unele măsurători, mai multe gaze cu efect de seră decât toate mașinile, camioanele și avioanele lumii. Barajele rearanjează și perturbă râurile pentru a asigura apă pentru culturi. Peisajele sunt defrișate de copaci pentru a crea terenuri agricole.

Pentru a spune povestea, vom merge în savane din Africa, fabrici de prelucrare a cărnii din Brazilia și câmpuri din Vestul Mijlociu american. Pentru a arăta cum ne susține spiritual hrana, vom sta la mese din Mexic, Filipine, Belarus și Pakistan. Ne vom uita la frontiera cultivării oceanului, cu plusurile și minusurile acvaculturii.

La fel ca în cazul tuturor resurselor necesare vieții – apă, aer, energie – nevoia trebuie echilibrată cu sustenabilitatea. Îndeplinindu-ne obligația față de omenire, nu trebuie să ne neglijăm responsabilitatea față de Pământ.

 

– Chris Johns
redactor-șef National Geographic

 

 



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*