De ce suntem fascinați de cristale

Un bijutier studiază atent un cristal. Foto: 123rf

Cercetătoarea Stanford Marisa Galvez examinează originile fascinației pentru cristale.

Galvez, profesor asociat de franceză și italiană, cercetează secolele de istorie a relației dintre oameni și cristale, se arată într-un comunicat de presă al Stanford. “Calitățile fizice ale cristalului îl fac să iasă în evidență dintre alte pietre”, spune Galvez. “Abilitatea sa de a refracta lumina și aspectul transparent, dar întunecat sunt motivul parțial pentru care atât de multe culturi și societăți diferite au prescris puteri magice acestei pietre”.

Galvez a descoperit că anumiți poeți și autori din Evul Mediu se foloseau de tema cristalelor în scrierile lor într-un mod neașteptat. Pe lângă faptul că erau o întruchipare a purității și a perfecțiunii, cristalele erau folosite de unii poeți medivali ca o modalitatea de a examina dorința și incertitudinea iubirii.

Galvez spune că a început această cercetare oarecum din întâmplare. “Vorbeam cu un prieten care este acum arhitect în New York. Mă întreba dacă știu ceva despre istoria cristalelor, pentru că observase că mulți arhitecți și scriitori din secolul al XX-lea, cum ar fi Paul Scheerbart, Bruno Taut și Ludwig Mies van der Rohe, erau fascinați de cristale. Se inspirau din poveștile medievale despre cristale și își închipuiau zgârie-nori de cristal transparenți și orașe utopice din sticlă”.

Cristalul a simbolizat din vremuri străvechi puritatea și perfecțiunea spirituală, iar în biserica creștină Bibliile sau alte elemente religioase erau decorate cu cristale.

“Cele mai vechi scrieri care menționează cristalul sunt ale istoricului roman Plinius cel Bătrân, care au descris diferite pietre prețioase, originile și calitățile lor fizice. Cuvântul cristal provine din greacă, krystallos adică gheață.

În creștinism, piatra simboliza puritatea, credința și perfecțiunea. De exemplu, a fost folosit pentru a descrie puritatea Fecioarei Maria”, adaugă Galvez.

Mergând mai departe în istorie și oprindu-se la scrierile din perioada secolelor al XII-lea – al XIII-lea, Galvez descoperă că și trubadurii medievali jonglau cu simbolul cristalului. “Ei au folosit piatra și calitățile sale pentru a descrie frumusețea personajului principal din poveștile lor. Dar tot ei au folosit cristalul și pentru a descrie diferite aspecte ale dorinței și iubirii carnale.

De exemplu, o piesă scrisă pe care am descoperit-o trasează o paralelă între incertitudinea pe care o simți când te îndrăgostește și incertitudinea pe care o trăiești când o privești printr-un cristal transparent, dar tulbure, nesigur de ce se vede”, completează Galvez.

De ce suntem fascinați de această piatră chiar și azi

Oamenii au avut întotdeauna această fascinație pentru pietrele prețioase. Dar, conform lui Galvez, aceștia se opresc la cristale, parțial pentru calitățile fizice contradictorii: sunt întunecate și transparente. Poți vedea prin ele, dar nu până la capăt.

“În Evul Mediu, oamenii au crezut de asemenea că cristalele ar aduce o prezență spirituală. Oamenii aveau această dorință de a deține ceva fizic care întruchipează credința și spiritualitatea.

Oamenii mai au dorința acum și de aceea cristalele sunt atât de populare. Cristalele într-un fel îndeplinesc o nevoie spirituală pentru unii. Unii oameni merg la biserică, unii fac yoga și alții adună și meditează cu cristale.

Piatra însăși are calități estetice contradictorii. Cristalul este transparent, dar te chinui să vezi prin el. Refractează lumina, dar poate emite și lumină.

Cred că poeții medievali au fost inspirați de aceste calități ambigue, de aceea au folosit cristalul ca simbol și mediu pentru a examina dorința și dragostea.

Marisa Galvez, profesor asociat de franceză și italiană la Universitatea Stanford, lucrează la o istorie cuprinzătoare a relației dintre oameni și cristale. Aceasta a fost intervievată pentru Stanford News Service de către Alex Shashkevich.

Sursa: Stanford News Service
Foto: 123rf

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*