Debora MacKenzie: „Nu am fi căpătat virusuri precum Ebola. Nipah, Hendra sau COVID-19 de la lilieci dacă nu am fi tăiat pădurile liliecilor.“

Majoritatea oamenilor nu au nicio imunitate pentru COVID-19, deci tot ceea ce putem face este să îi încetinim transmiterea. Foto: 123rf

În dialog cu Debora MacKenzie, jurnalist specializat și în știința sistemelor complexe și a organizării sociale.

De: Roxana Melnicu
Foto: 123rf

Pe 31 decembrie, Debora MacKenzie avea deja semnale despre existența unei maladii neliniștitoare în spațiul asiatic, iar de la finalul lunii ianuarie ea a afirmat că ne aflăm la începutul unei pandemii. Debora a lucrat în cercetare biomedicală, apoi a devenit jurnalist, specializându-se și în știința sistemelor complexe și a organizării sociale. În ultimii 30 de ani, s-a documentat și a scris articole despre bolile emergente pentru numeroase reviste științifice, precum New Scientist. De curând a publicat o carte impresionantă, numită COVID-19: PANDEMIA CARE NU TREBUIA SĂ EXISTE ȘI CUM SĂ FIE OPRITĂ URMĂTOAREA, tradusă imediat și apărută în românește la Editura Rao.

Cartea Deborei MacKenzie, „COVID-19: Pandemia care nu trebuia să existe și cum să fie oprită următoarea” este tradusă în română și a apărut la Editura Rao.

Am avut un dialog prin intermediul e-mailului și iată ce concluzii am desprins:

  • Încă din 2013 a existat un avertisment privind coronavirusului de la liliac, dar nu a fost luat în seamă de autorități
  • Dacă ar fi avut loc peste tot o izolare eficientă a primelor cazuri nu ar mai fi existat necesitatea carantinării generale
  • Studiile referitoare la imunitate și factori protectori sunt mult mai puțin dezvoltate decât cele referitoare la factorii care agravează îmbolnăvirea
  • Imunitatea de turmă se dobândește cu sacrificii care se măsoară în număr de victime
  • Prevenția sărăciei și a dezechilibrelor ecologice în țările expuse este calea de a împiedica viitoare pandemii

Cum v-ați dat seama chiar din ianuarie că acest virus va da naștere unei pandemii?

Viteza cu care creștea numărul de cazuri, precum și numărul de locuri în care apărea, și faptul că era limpede că este foarte contagios îi determina deja pe experții în boli infecțioase cu care vorbesc de obicei să bănuiască faptul că vom avea o pandemie. Printre ei, Michael Osterholm de la Universitatea Minnesota și Gabriel Leung de la Universitatea Hong Kong, care a și spus acest lucru într-o conferință de presă atunci. M-am ocupat de bolile infecțioase timp de 30 de ani, astfel încât cunosc destul de bine subiectul. Când s-a relatat pentru prima oară despre gripa porcină, când au fost raportate primele câteva cazuri, în 2009, eu am spus editorior mei: „exact așa ar putea începe o pandemie de gripă“. Nimic mai mult decât auzeam de la oamenii de știință.

La început toată lumea se aștepta ca boala să fie un fel de gripă și să dispară vara. Cum se face că acest virus pare a fi imun la vreme? Este ceva obișnuit printre coronavirusuri?

Da, mulți sperau că epidemia va încetini în timpul verii. Eu m-am îndoit mereu de asta. Virusurile se răspândesc în funcție de mai mulți factori, în special în funcție de câte persoane prezintă un grad oarecare de imunitate la ele. Se știe foarte bine că gripa sezonieră este sensibilă la încălzirea vremii, dar gripa pandemică nu este – pandemiile din 1918, 1957, din 1968 și 2009 n-au avut nicio problemă în a se răspândi primăvara și vara, în țări de climă caldă la fel ca și în Europa și în America de Nord. Oamenii sunt parțial imuni la gripa obișnuită, deoarece ea este întotdeauna similară virusurilor care au circulat în anii trecuți. Definitoriu pentru pandemie este tocmai faptul că virusul nu este similar cu cei din anii trecuți și de aceea oameni au o imunitate cu mult mai scăzută în raport cu el. Ar fi trebuit să știm că așa se va întâmpla și cu coronavirusul – Singapore are mereu vreme foarte caldă și cu toate acestea epidemia a început acolo devreme în acest an.

Ce credeți despre vaccinul rusesc? De curând am citit știri care spuneau că este aproape imposibil să fie găsit un vaccin împotriva acestui tip de coronavirus.

Anunțul despre vaccinul rusesc a fost foarte hazardat și derutant. Vaccinul nu a fost supus testelor cu eșantioane numeroase, necesare pentru a afla nu numai dacă este sănătos, dar și dacă funcționează. De fapt, a fost parțial aprobat de autoritățile statului rus penru a fi folosit pe oameni, dar se pare că a fost folosit doar în scop de testare. Acesta nu înseamnă deloc că avem un vaccin. Același lucru este valalbil pentru autoritățile chineze care aplică un vaccin oamenilor – oricine trebuie să facă asta pentru a vedea dacă vaccinul funcționează. Nu există informații de vren fel care să sugereze că este aproape imposibil să găsești un vaccin împotria coronavirusului. S-a dovedit dificil să găsim un vaccin pentru un coronavirus la pisici, dar nu au fost depuse aceleași eforturi. Și, în plus, este un virus foarte diferit.

Cât de mult credeți că va dura această pandemie?

Până ce vor fi imune suficient de multe persoane, fie datorită unui vaccin, fie infectându-se cu virusul, astfel încât ele nu vor mai putea să contracteze și să transmită infecția. Studiile recente au sugerat că este nevoie ca jumătate de populație să fie imună. De cât timp este nevoie pentru a se ajunge la asta? Depinde de cât de mult va dura până ce se va dezvolta un vaccin eficient, și apoi de cât de mult va dura până ce acesta va fi putea fi produs în cantitate necesară și pentru a fi administrat unui număr suficient de persoane din toată lumea pentru a opri circulația virusului.

Vom purta măști pentru totdeauna?

Când o persoană devine imună – și există și un mod valabil de a le testa imunitatea și de a ști că nu pot contracta și nici transmite virisul – atunci această persoană nu mai are nevoie să poarte mască. Dar va trece mult timp până ce vaccinul ajunge la toată lumea: am avut un vaccin foarte sigur și eficient împotriva pojarului încă din anii 1960, însă cu toate acestea pojarul încă mai circulă și ucide.

Dacă obținem vaccinuri care ne împiedică să ne îmbolnăvim grav, dar nu ne împiedică să contractăm și să transmitem virusul, atunci pandemia va continua. În cele din urmă majoritatea oamenilor care nu sunt vaccinați vor deveni imuni deoarece au contractat virusul. Dar dacă acest lucru ne va da suficientă imunitate pentru a nu ne îmbolnăvi foarte tare în cazul unei eventuale infecții ulterioare (așa cum a fost cazul cu reinfectarea raportată în Hong Kong), însă vom putea contacta și transmite virusul, atunci nici acest lucru nu va împiedica circulația virusului. Am putea să renunțăm să purtăm măști sau să facem alte lucruri pentru a încetini răspândirea virusului dacă putem fi siguri că cea mai mare parte a oamenilor au această imunitate parțială și astfel nu se vor îmbolnăvi grav, la fel cum procedăm și cu gripa – deși sunt mii de oameni care mor de gripă în fiecare an și covid 19 este mult mai mortal. Dar oamenii care nu au avut încă virusul și nu au primit ncă vacccinul vor fi încă vulnerabili.

Sunt posibile măsuri pe termen lung pe care le putem implementa – la nivel global și local – pentru a preveni aparița altor epidemii?

Da, descriu în carte ce ar trebui făcut pentru asta. Avem nevoie de mult mai multă cercetare legată de medicamente, vacccinuri și teste diagnostice pentru virusuri care pot provoca pandemii – deja știm despre câteva dintre ele, dar avem nevoie de cercetare și pentru a vedea ce alte virusruri mai au potențialul de a provoca pandemii. În special avem nevoie de o supraveghere amănunțită și activă peste tot legată de noile maladii care apar la oameni, astfel încât să putem reacționa prompt la o maladie nouă care trece de la animal la om și care prezintă pericol.

Avem nevoie de acorduri internaționale verificabile care să asigure că țările bogate și sărace țin bolile sub supraveghere și raportează în mod deschis și global atunci când apare o maladie nouă și îngrijorătoare.

Și trebuie să găsim modalități ca oamenii să nu se mai infecteze cu virusuri de la animale. Acesta presupune și oprirea distrugerii pădurilor și stoparea vânzării animalelor sălbatice și materialelor derivate din ele, în special din lilieci. Este vorba despre lilieci din cauză că biologia lor unică îi face să poarte virusuri care nu le fac lor rău, dar care ne pot ucide pe noi. Trebuie să existe măsuri de conservare care le permit liliecilor să-și realizeze serviciile esențiale pentru ecosistem – însămânțarea pădurilor, distrugerea molimelor insectelor – fără să interacționeze mult cu oamenii. Este posibil acest lucru. În Europa și America de Nord sunt puțini oameni care se infectează cu virusuri de la lilieci, chiar dacă și liliecii noștri au astfel de virusuri.

În final, o mulțime de lucruri care determină epidemii și maladii noi provin din sărăcie și inegalitate extremă. Ar fi cu siguranță de folos dacă aceste fenomene s-ar reduce. Dacă un băiețel de 2 ani într-un sat afectat de sărăcie din Guinea ar fi avut în 2013 alt loc de joacâ decât un adăpost de lilieci purtători de Ebola, el și alți 11 000 alți oameni din regiune nu ar fi fost uciși de epidemia de Ebola pe care a declanșat-o.

Putem evalua eficiența soluției carantinării în masă? Cum explicați rapiditatea acestei măsuri, implementate în toată lumea? Eficiența carantinei a fost considerată o axiomă. Dar există axiome medicale? Se comportă oare un virus real ca o entitate matematică?

Da, de fapt virusurile se comportă într-un mod previzibil, ținând desigur mereu seama de gradul de imprevizibil al interacțiunilor umane – dar în modelele matematice moderne se poate ține seama de acest caracter imprevizibil. Știința care face acest lucru este epidemiologia. Departe de a reduce „natura“ la „simplă matematică“ așa cum cred adesea persoanele care nu știu prea multe despre aceste chestiuni, acest lucru arată arată cât de uimitor lucrează natura. Matematica nu este o invenție omenească răutăcioasă cu școlarii, ci este chiar limba în care vorbește natura, la fel de precis cum gravitația este cea care mișcă galaxiile. Nu o impunem noi, ci doar o descoperim.

Iată cum funcționează ea în privința bolilor: virusul are o anumită abilitate înnăscută de a se răspândi printre oameni și oamenii pot influența dimensiunile acestei răspândiri prin felul în care interacționează. Un exemplu bun este HIV. De fiecare dată, timp de mai mult de 100 de ani, măsurând răspândirea bolilor, am descoperit că folosind metode cantitative se poate prevedea cât de repede se va răspândi virusul, ce îi va opri răspândirea și când pot deveni comunitățile imune prin expunere sau vaccinare. O mărturie copleșitoare pentru aceasta este faptul că este puțin probabil ca voi și copiii voștri să muriți sau să fiți schilodiți de microbi cum sunt cei care aduc difteria, pojarul, poliomielita, tetanosul, tusea convulsivă și mai ales variola, care nu mai există în stare naturală grație vaccinurilor și unei bune epidemiologii.

Important este că majoritatea oamenilor nu au nicio imunitate pentru COVID-19, deci tot ceea ce putem face este să îi încetinim transmiterea, pentru a ne sigura că numărul de cazuri nu crește atât de repede astfel încât să copleșească sistemul sanitar. În acest fel, cel puțin cei care se îmbolnăvesc grav pot primi cea mai bună îngrijire posibilă deoarece altminteri ar putea muri oameni care altmineri nu ar fi murit. În stadiile de început ale unei epidemii putem face acest lucru supraveghind cazurile, izolând bolnavii astfel încât să nu răspândească boala și carantinând contacții, pentru cazul în care aceștia au boala. Dacă faci acest lucru suficient de rapid și de devreme poți limita numărul de cazuri, nu este necesară o carantină generală. China a făcut acest lucru în fiecare provincie după ce covid a debutat în Wuhan.

Dar dacă nu te miști suficient de repede ca să oprești epidemia în acest fel – așa cum a susținut OMS la începutul pandemiei – atunci virusul începe să se răspândească în toată comunitatea, nu mai poți trasa lanțurile individuale de infectare și tot ceea ce poți face este să oprești toate contactele interindividuale până ce proporția de răspândire este suficient de mică pentru a te întoarce la întreprinderea de izolare prin urmărirea lanțurilor indviduale de transmisie. Aceasta este carantina generală. De îndată ce numărul de cazuri pe zi este foarte mic, atunci poț să reiei interacțiunile sociale, cu precauție, izolând și carantinând cazurile și contacții pe măsură ce cazurile se întâmplă și astfel poți opri virusul să iasă din nou de sub control. În general, foarte puține țări au acționat suficient de repede pentru a opri virusul repede și au avut deci nevoie de carantină generală, deoarece numărul de cazuri era prea mare ca să poată fi izolate. Acum mulți nu mai au răbdare să aștepte până ce numărul de cazuri este suficient de redus sau nu reușesc să implementeze măsurile de izolare, ridicând carantina fără să țină seama de numărul de cazuri.

Eficiența carantinei generale în privinta reducerii semnificative a fost dovedită cu ușurință peste tot unde s-a realizat, dacă ne uităm pur și simplu la numărul de cazuri din comunitate. Dacă nu inhalăm micropicăturile cu virus ale celorlalți nu vom mai răspândi virusul. Este foarte simplu. Problema este că nu putem să ne și facem treaba și să facem și asta în același timp, astfel că este nevoie de măsuri economice – sau putem să renunțăm și să lăsăm să moară o grămadă de oameni, spunând că economia contează mai mult. Este o alegere pe care țările pot să o facă. Nu există nicio îndoială că izolarea, distanțarea socială, măștile, spălatul pe mâni, toate lucrurile care împiedică picăturile încărcate cu virus să treacă de la o persoană la alta pot opri răspândirea virusului și pot încetini ritmul de creștere a numărului de cazuri, să sperăm că într-o măsură suficientă pentru ca spitalele să facă față.

Există o „soluție suedeză“?

Numai dacă putem numi „soluție“ să ai de 10 ori mai mulți morți decât alte țări învecinate (cum sunt Danemarca și Finlanda) care au practicat o distanțare socială rezonabilă și toate celelalte mijloace de a opri răspândirea virusului. Dar depinde care este problema. Oare suedezii s-au gândit că au prea mulți oameni peste 50 de ani? Prea multe persoane cu diabet și hipertensiune arterială? Prea mulți tineri sănătoși care, dintr-un motiv sau altul, erau sensibili la virus și au murit oricum? Dacă aceasta este problema, Suedia a „rezolvat-o“.

În martie aproape fiecare țară spunea că avem de-a face cu ceva doar cu puțin mai grav decât o gripă și va dispărea în cele din urmă. După o săptămână au proclamat carantina generală. Ce i-a convins că răspândirea bolii este mai periculoasă decât inevitabila criză politică și economică?

Nimeni dintre cei care știau ceva despre virus nu a spus așa ceva. Multe guverne – Germania, Singapore, chiar China când în sfârșit a admis ce se întâmplă – nu au spus niciodată așa ceva. Unele guverne au făcut însă exact așa cum ai descris, cred că din două motive. Nu au vrut să piardă foarte mulți bani cu măsuri care ar fi făcut rău economiei pentru că la început nu au crezut că va fi așa de rău. Cred că oamenii din țări ca a noastră au uitat că pot fi copleșitți de bolile infecțioase – totuși vaccinurile și antibioticele și igienizarea au făcut să avem foarte puține boli infecțioase. Italia de exemplu pur și simplu nu a crezut că boala va lovi atât de tare. Și a lovit.

Cred că în Europa factorii de decizie s-au răzgândit atunci când au văzut ce s-a întâmplat când spitalele din Italia au fost copleșite și cât de oribil a fost acest lucru. În Marea Britanie, epidemiologii au explicat cu răbdare guvernului cât de mulți oameni ar muri dacă nu vor încetini răspândirea virususului și vor alege „imunitatea de turmă“ – protejându-i pe cei cu risc înalt și lăsându-i pe toți ceilalți să se îmbolnăvească. În primul rând aceasta ar însemna să lași un număr de oameni să moară – nu putem prevedea exact cine prezintă risc și nu putem sâ-i oprim să se infecteze dacă sunt foarte multe cazuri împrejur. Și nu va rămâne loc în spitale pentru toate persoanele bolnave grav de covid, nici pentru cei care au în continuare nevoie de îngrijire medicală normală.

E posibil să fi ajutat faptul că persoanele care luau decizii aparțineau în mare măsură grupurilor cu risc major, de peste 50 de ani. Dar toate guvernele urăsc instabilitatea și panica – în special cu o bursă instabilă și dependența de turismul sau investițiile externe – astfel că în fața unei situații periculoase necunoscute la început toate guvernele încearcă să-i asigure pe oameni, să ia lucrurile ușor, să continue să-și facă treaba ca de obicei. Amintiți-vă primele scene din filmul „Fălci“ Nimeni nu vrea să piardă bani luptându-se cu o amenințare despre care nu cred cu strășnicie că este reală. Apoi află că oamenii de știință nu au mințit. Apoi brusc își dau seama că trebui să facă ceva, și cu puțin noroc nu va fi prea târziu. Sau deja este prea târziu?

Liliecii sunt purtătorii multor virusuri periculoase pentru om. Foto: 123rf

Credeți că există o conexiune directă între izbucnirea coronaviruslui și relația perturbată dintre lumea noastră industrială și mediu?

Cu siguranță! Nu am fi căpătat virusuri precum Ebola. Nipah, Hendra sau COVID-19 de la lilieci dacă nu am fi tăiat pădurile liliecilor sau dacă nu am fi locuit în ceea ce a mai rămas în pădure împreună cu liliecii care au rămas sau dacă nu am fi avut incendii de pădure care alungă liliecii din pădurile lor către ferme. Nu am fi avut epidemii transportate de țânțari cum ar fi zika sau dengue dacă nu ar fi atât de mulți oameni care locuiesc în mahalalele insasubre la marginile orașelor care nu au mijloacele de a se apăra împotriva țânțarilor. Nu am avea mai multe tulpini diferite de gripă aviară foarte îngriorătoare dacă nu am înghesui miliarde de pui în ferme de avicultură intensivă pentru a produce proteine ieftine. Nu am avea atât de multe maladii bacteriene rezistente la antibiotice dacă nu am fi hrănit animalele cu antibiotice pentru a le face să crească ceva mai repede.

În această epidemie publicul a auzit probabil pentru prima dată de „asimptomatici“, care pot fi periculoși penru ceilalți. Având în vedere că nu erau disponibile prea multe teste, toată lumea era mai mult sau mai puțin suspectă și putea fi responsabilă pentru infectarea altora. Această idee a generat un anumit grad de panică socială. Apoi un oficial al OMS a spus că infectarea prin asimptomatici este nesemnificativâ. Apoi OMS s-a grăbit să spună că de fapt oficialul nu a vrut să spună ceea ce a spus. Ce părere aveți de acestă situație?

La începutul pandemiei a fost o neînțelegere, pe termen scurt, înrădăcinată parțial, în mod ironic, în eforturile OMS de a fi total deschis cu publicul. În general OMS a fost coerentă în recomandări, deși în primele zile s-ar putea spune că a fost prea prudentă – dar este destul de obișnuit acest lucru în situația unor boli despre care știm prea puțin, în special pentru guverne, iar OMS este foarte limitată de ceea ce îi permit să facă guvernele țărilor membre. Cu siguranță faptul că acest virus se poate răspândi pornind de la persoane fără simptome este unul dintre principalele motive care face pandemia greu de controlat. La început nu a fost deloc clar faptul că se petrece așa – și nu este un lucru ușor de demonstrat. Totuși, a devenit clar repede. Țineți seama de faptul că acolo unde testele au fost disponibile pe scară largă – de exemplu în Coreea de Sud – această trăsătură a virusului nu a produs panică socială, deoarece oricine putea afla rapid dacă are sau nu virusul. De asemeni, acolo nu a fost necesară carantina generală, deoarece izolarea cazurilor a fost posibilă foarte devreme.

A existat vreun studiu sau statistică dspre asimptomatici? Ce fel de imunitate au? Ce obiceiuri de viață?

Din câte știu, probabilitatea ca cineva să dezvolte simptome sau nu ascultă de aceleași reguli ca și probabilitatea de a dezvolta cele mai severe forme ale bolii – este mai probabil să fie simptome grave la oamenii mai în vârstă sau la cei afectați de obezitate și hipertensiune, care implică o reacție a sistemului imunitar numitâ inflamație. Invers, infecția va fi mai redusă sa chiar asimptomatică la persoane care nu fac parte din aceste grupuri, Dar și oamenii tineri și sănătoși pot deveni cazuri severe, iar persoanele care fac parte din grupurile de risc înat pot fi afectate slab sau deloc – doar că probabilitatea este mai mică! Din câte știu, nu se cunoaște niciun aspect care să țină de stilul de viaă care să influențeze acest lucru, dincolo de observația oboșnuită legată de tot ceea ce împiedică inflamația: exerciiul fizic și o alimentație sânătoasă sunt de ajutor.

Ce este imunitatea de turmă? Putem spera să o atingem într-o bună zi? Este vaccinul singura cale de a ajunge acolo?

Să privim lucrurile din perspectiva virusului. Un virus trebuie să ajungă de la persoana pe care o infectează la o altă persoană care nu este imună, înainte ca gazda lui de acum fie să moară (ucigând și virusul) fie să ucidă virusul cu propriul ei sistem imunitar. Dacă cea mai mare parte a persoanelor pe care pacientul infectat le întâlnește sunt imune, atunci virusul nu va ieși la timp și nu va merge mai departe. În cele mai multe societăți, înainte de vaccinare, virusurile se răspândeau până ce majoritatea oamenilor dintr-o comunitate deveneau imuni, apoi virusurile mureau timp de mai mulți ani până ce apăreau noi ținte susceptibile – apoi reapărea.

Virusul nu dispărea niciodată cu desăvârșire deoarece acest lucru se întâmpla în momente diferite în locuri diferite și pur și simplu sărea dintr-un context în altul.

Dacă o parte suficientă din populație capătă imunitate în același timp peste tot atunci virusul chiar va muri, deoarece nu va putea găsi gazde noi. În unele locuri s-a întâmplat acest lucru datorită vaccinării – nu mai există într-adevăr poliomielită și difterie în România. Cu cât un virus este mai contagios, cu cât se răspândește mai ușor. Cu atât mai mulți oameni trebuie să fie vaccinați. Dar un număr suficient de persoane imune pot opri răspândirea. Nu este necesar ca o populație să fie 100% imună. Aceasta este imunitatea de turmă.

Putem obține imunitatea de turmă fără vaccin dacă virusul se răspândește rapid peste tot, deoarece mulți oameni vor deveni imuni și virusul nu mai poate găsi victimă – dacă într-adevâr persoanele care au contactat virusul dobândesc acel tip de imunitatea care împiedicâ răspândirea (și nu doar o imunitate care îi face să nu se îmbolnăvească ei înșiși). Așa s-a oprit epidemia de zika în America în urmă cu câțiva ani. Dar COVID-19 ucide cca 1% din oamenii pe care-i infectează – și acești oameni vor muri în timp ce noi căpătăm imunitate de turmă. Este un număr mare de oameni.

La începutul epidemiei ni s-a spus: „poartă mască dacă ai simptome suspecte, evită răspândirea fluidelor tale“ și că măștile nu au valoare protectoare reală. Acum măștile sunt obligatorii în foarte multe contexte. A dobândit OMS între timp niște informații radical diferite despre felul în care se răspândește virusul, care să facă măștile obligatorii?

Da, am descoperit cât de des se întâmplă ca oamenii să capete virusul de la alții care nu au încă simptome.

Oamenii răspândesc virusul cu 2 zile înainte de a avea simptome și unii nu au simptme deloc. Studiile despre felul în care se infecteazâ oamenii arată că aproape jumătate din numărul cazurilor au dobândit virusul de la persoane fără simptome. Măștile nu sunt de mare ajutor ca să te împiedice să capeți virusul de la cineva care strănuță și îl răspândește sub formă de picături – în special pentru că măștile nu-ți acoperă ochii, unul dintre locurile de predilecție din care începe infecția. Dar nu pentru asta sunt făcute măștile! Măștile se poartă în spitale pentru a împiedica personalul medical să răspândescă prin respirație virusuri care să intre în contact cu bolnavii.

La început sfatul a fost „poartă mască dacă ai simptome“ tocmai pentru că masca te împieidcă să răspândești virusul către alții și nu te apără de virusurile emise de alții. Oricum, dacă ai simptome nu ai de ce să fii în stradă și să strănuți peste alții, cu sau fără mască. Apoi s-a aflat cât de multe persoane care nu au simptome răspândesc virusul și acest lucru a schimbat tot și a căpătat sens ca toată lumea să poarte mască deoarece nu știm dacă nu cumva sunt infectați și răspândesc virus. Dacă fiecare poartă mască, aceasta înseamnă că indifferent de cine are virusul, am făcut tot ce-am putut ca să îl izolăm. Asta și distanțarea la un metru sau doi și restul măsurilor.

Impactul crizei a fost foarte puternic și oamenii desigur ca s-au grăbit să găsească explicații „raționale“ care au ajuns până la nivel de teorii ale conspirației. Există vreo modalitate științifică de a demonstra că un virus este „natural“ și nu „creat în laborator“ sau că se răspândește natural sau nenatural?

Da, există dovezi științifice covărșitoare că virusul nu a fost creat prin inginerie genetică. detaliate de virologi în jurnalul Lancet încă din martie. Sunt mai multe detalii tehnice care demonstrează acest lucru, dar pentru mine faptul cel mai convingător este că virologii au recunoscut că nu aveau habar că secvențele genetice care alcătuiesc COVID-19 pot funcționa în felul în care funcționează. Dacă și-ar fi propus să creeze un coronavirus nu ar fi construit unul așa și nu știau suficient de mult despre coronavirusuri pentru a face acest lucru – până ce nu au văzut COVID-19.

Desigur că se răspândește natural – ascultă de fiecare lege naturală pe care o cunoaștem despre modul în care se răspândesc bolile. Știm că sunt virusuri foarte foarte asemănătoare cu acesta la lilieci – și am știut chiar din 2013 că unele dintre aceste virusuri pot infecta oamenii fără să treacă prin vreo mutație. Nu era nevoie ca cineva să creeze ceva în laborator, evoluția normală a creat acest virus la animale. Au existat oameni de știință în China și SUA care au avertizat lumea că aceste virusuri de liliac reprezintă o amenințare de pandemie. Dacă doriți o teorie suculentă, încercați să explicați de ce politicienii nu au făcut niciodată ceva semnificativ pentru a ține seama de acest avertisment.

Dar oamenii care cred în teorii ale conspirației nu se sinchisesc de fapte sau dovezi. Însă cei pentru care faptele și dovezile contează vor găsi numeroase astfel de fapte și dovezi în cartea mea – unde figurează și referințele științifice sau alte surse pentru aproape tot ce am afirmat – deci oricine poate verifica fiecare lucru. Nu vom convinge niciodată pe cei care nu cred în fapte dar putem să ne asigurăm că noi înșine cunoaștem faptele și putem astfel să fim mai mulți decât cei care le disprețuiesc – astfel putem încerca să ajutăm lumea.

Citește și

„Piețele umede” sunt, probabil, sursa coronavirusului. Iată ce trebuie să știți.

Cum trec infecții precum coronavirusul de la animale la oameni

Cum pot mutațiile coronavirusului să urmărească răspândirea acestuia – și să spulbere ideea unor conspirații

Știrile și lumea de mâine

1 Comment

  1. Imunitate de grup. Exista in limba romana, si se folosete de ani de zile, sintagma „imunitate de grup”. „Herd immunity” zic americanii, britanicii, etc.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată


*