Cunoaşte lumea şi o vei schimba

Foto Silviu Matei

În comparaţie cu matusalemica vârstă de 125 de ani a revistei National Geographic, ediţia în limba română, cu numai 10, e un copil.

Fără a evita bâlbele şi erorile specifice claselor primare, ne-am străduit să ne găsim locul şi să rezistăm în media naţională. Nu-i uşor, atunci când eşti o publicaţie de informare geografică în sens larg, poate prea potolită pentru apetitul local, cu articole ce se cer rumegate atent şi fotografii niciodată cosmetizate. Având articole despre de toate, de la univers la biodiversitate, de la tehnologiile viitorului la civilizaţii dispărute, lectura revistei presupune o minimă educaţie ştiinţifică – nu mai mult decât lecţiile învăţate la liceu, dar nici mai puţin. Avem privilegiul de a fi contemporani cu descoperiri inimaginabile, marii cercetători, exploratori, inventatori sunt vedetele noastre. Dar când sunt mulţi care cred că romanii au învăţat latina de la daci, că Neil Armstrong nu a păşit de fapt pe Lună sau că lumea a fost creată hăt, în urmă cu vreo 6.000 de ani, avem o oarecare problemă. Din fericire, o minoritate de fideli nu numai că ne cumpără, dar ne şi citesc. Lor le mulţumim şi alături de ei privim spre viitor cu aceeaşi calmă curiozitate.

O sumară retrospectivă, cu articole alese nu neapărat în vreo ordine, ne ajută să ne amintim deceniul pe care-l aniversăm.

2006 (iulie) Timp de 50 de ani, caii au fost reminiscenţe chiabureşti şi elitiste, deci numărul lor a scăzut sub 15.000. Reabilitaţi acum, caii sunt tractoarele agriculturii de subzistenţă sau campioni de sânge albastru. Bogaţi sau săraci, caii din România sunt din nou aproape un milion.

2005 (noiembrie) Paradoxal, Dracula, recunoscut pretutindeni ca brand românesc, este de fapt un produs de import, creat în afara României. E Dracula o formă de prostituţie a istoriei noastre sau un bun de patrimoniu?

2005 (octombrie) Cine ne salvează pădurile? Nimeni, deocamdată. (Autorul fotografiilor a primit pentru acest reportaj un premiu internaţional şi trei ameninţări cu moartea).

Foto Helmut Ignat

2012 (mai) În Bucureşti am putea avea un parc natural, cel mai valoros de acest fel din Europa. Delta dintre blocuri, un ecosistem uimitor de complex şi viguros, descoperit de National Geographic în centrul capitalei, ar putea deveni parc natural, unul dintre cele mai valoroase de acest fel din Europa.

2009 (decembrie) Delta Dunării, paradis pentru pelicani, dar şi pentru braconieri, rămâne totuşi un paradis.

2004 (noiembrie) Între mituri şi adevăruri stabilite ştiinţific, dacii au fost mult mai mult, dar şi  mult mai puţin decât se afirmă despre ei.

2006 (martie) Regele faunei cuaternare din Carpaţi, ursul de cavernă, a dispărut din cauze controversate. În Bârlogul ursului-de-cavernă găsim urme ce ne spun povestea înfloririi şi decăderii unui animal magnific.

2005 (decembrie) Aurul „în suspensie“ de la Roşia Montană este văzut de unii ca o oportunitate de prosperitate pentru comunităţile locale, de alţii, un proiect toxic şi păgubos pentru statul român. Unde va înclina balanţa?

Ilustraţie Radu Oltean

2005 (iunie) Ştefan cel Mare a făcut Moldova prosperă şi temută, a ctitorit biserici valoroase, armata sa a fost victorioasă pentru că era bine înzestrată. Din ce bani rotunjea marele voievod bugetul ţării sale?

2007 (octombrie)  România aruncă bani la gunoi. Reciclarea peturilor s-a dovedit posibilă şi aducătoare de multiple beneficii. De ce totuşi ambalajele de plastic continuă să sufoce mediul din ţara noastră?

2007 (noiembrie) A fost Ceauşescu un conducător bun sau rău? Despre destinul de excepţie al celui care în câteva zile a ajuns de pe piedestalul de erou al naţiunii în faţa plutonului de execuţie.

2013 (februarie) A fost printre primii biologi ce au coborât cu scafandrul greu pentru a studia in situ ecologia marină, a fost pionier al explorărilor şi cercetărilor antarctice, a creat biospeologia şi primul institut de speologie din lume. Emil Racoviţă a fost un savant de statură europeană şi astfel a putut fi şi un mare român.

Foto Bogdan Croitoru

2010 (septembrie) Tătarii dobrogeni – Din mărirea de odinioară a unui imperiu care se întindea pe două continente au rămas insule ce conservă fragmente de memorie şi orgoliu al etniei tătăreşti.

2012 (octombrie) Saşii ardeleni – Pe la 1200, pentru a ridica Transilvania, ţinut la marginea Europei, regii Ungariei au atras nişte manageri, investitori şi întreprinzători excelenţi, veniţi din Saxonia sau de pe Rin. Bisericile, cetăţile lor de piatră, dar mai ales religia lucrului bine făcut mai dăinuie şi acum.

2007 (septembrie) Măguri, România – După zece ani de explorare cu pasul, cu aparatul foto, dar mai ales cu sufletul, un sat ardelenesc izolat şi greu accesibil devine un univers de întâmplări cu tâlc şi personaje neobişnuite.

2006 (noiembrie) Ţiganii din Mocirla – O comunitate de ţigani din Moldova, concediaţi de la combinatul unde lucrau, marginalizaţi, lipsiţi de mijloace de trai, aşteaptă doar un lider potrivit pentru a-i transforma în infractori.

Foto Bogdan Croitoru

2004 (septembrie) Într-o carotă de bazalt, scoasă de la 2 kilometri dintr-un vulcan din Hawaii, microbiologul Radu Popa a identificat o nişă particulară de viaţă: bacterii ce mănâncă olivină. Popularizarea unei descoperiri atât de senzaţionale presupunea un risc pe care revista noastră şi l-a asumat. În aceste zile, Curiosity vânează olivine pe Marte pentru a identifica medii habitabile.

2008 (aprilie) Ce au în comun delta unui fluviu, coroana unui arbore, plămânii umani? Este legea constructală, enunţată de Adrian Bejan şi prezentată în revista noastră. Suntem modelaţi de fluidele care circulă prin noi, pe baza legilor hidrodinamice. Aplicaţiile legii constructale merg de la sistemele de răcire, de irigaţii şi până la proiectarea costumelor înotătorilor olimpici americani.

2012 (noiembrie) La Peştera Sfântului Apostol Andrei vin pe 30 noiembrie mii de pelerini. Datele istorice afirmă că popasul apostolului în acest loc este un mit, că spaţiul dunărean a fost creştinat mai târziu.  Dar pentru credincioşi, acest lucru nu are nicio importanţă.

2012 (aprilie) Mămăliga, brand culinar naţional, are o vechime de doar  două secole şi jumătate. Împrejurări economice şi geografice i-au asigurat succesul, a devenit masa săracului, a intrat în folclor şi cultură. Dar şi acum ne adună uneori în jurul ei, făcându-ne să ne simţim români.

2007 (august) Frigiderele naturii de la Gheţarul Scărişoara, alte peşteri şi avene cu gheaţă  din Munţii Apuseni şi Retezat păstrează între stratele lor adevărate arhive climatice. Prin foraje, speologii extrag aceste informaţii. Prin studiul izotopilor radioactivi şi al polenului, ei stabilesc vârsta depunerilor, asociaţiile vegetale, temperatura din momentul formării. Date utile pentru reconstituirea marilor cicluri climatice.

Foto Andreea Anca

Vrând-nevrând, National Geographic este mai mult decât o revistă. Serialul despre biodiversitatea din România a avut drept consecinţă constituirea Grupului Arca, dedicat protecţiei speciilor sălbatice. Serialul despre meşteşuguri pe cale de dispariţie a devenit sursă de documentare pentru Fundaţia Maria Nobrega România, dedicată salvării patrimoniului cultural.

– Cristian Lascu



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*