Acest cașalot a murit cu 50 kg de plastic în stomac

O femelă de cașalot gravidă a fost spălată de ape, moartă, pe o plajă din Sardinia, Italia. Avea stomacul plin de plastic. Foto: PRIN AMABILITATEA SEAME SARDINIA

Marea Mediterană e sufocată de deșeuri de plastic, iar cașalotul s-ar putea număra pintre cele mai recvente victime ale acestei probleme de poluare.

De 
Acest articol a fost creat în parteneriat cu Societatea National Geographic

O femelă de cașalot gravidă a fost adusă de ape, moartă, pe o plajă cu nisip de lângă Porto Cervo, o stațiune din insula italiană Sardinia, săptămâna trecută. când cercetătorii și veterinarii i-au deschis abdomenul și stomacul, au dat peste o priveliște înspăimântătoare: un pui mort și aproape 50 de kilograme de plastic îndesate în burta ei.

Plasticul îi umplea peste două treimi din stomac. Se mai distingeau și resturile unor creveți pe care îi mâncase, dar nutrienții acelei mese nu ajunseseră niciodată în sângele ei, pentru că intestinele erau blocate de mâzga deșeurilor de plastic.

„N-am văzut în viața mea așa de mult plastic”, a spus Luca Bittau, biolog marin la SEAME Sardinia, o organizație nonprofit axată pe studierea și protejarea cetaceelor care trăiesc în regiune. În corpul animalului au găsit fire de pescuit, pungi de plastic, unele atât de recente că li se citea codul de bare, țevi de plastic și chiar niște farfurii „ca acelea pe care le avem acasă”, a spus Luca. „Era ca și cum dădeam peste viața noastră cotodiană, dar în interiorul acestui stomac”. Descoperirea a fost copleșitoare, a adăugat el.

Ape de cristal deasupra, un deșert de plastic la fund

Cercetătorii cred că acest cașalot de circa 9 metri era parte dintr-un grup care își petrece timpul hrănindu-se și aducând pe lume pui în Canionul Caprera, din apropiere, o crevasă care coboară cu mult sub apele cristaline de suprafață ale Mediteranei. Regiunea e populară în rândul turiștilor și navigatorilor, iar biologii credeau că cea mai mare problemă pentru balene era riscul de coliziune cu bărcile, nu poluarea cu plastic.

Dar o pungă de plastic fluturând în curentul de adâncime e dificil de diferențiat în felul acesta de un calamar care înoată. Și odată ce balena a înghițit-o, acolo rămâne. Fiecare greșeală pe care o face o balenă când se hrănește înrăutățește problema și curând stomacul se umple cu materialul letal.

Cauza morții acestei balene nu a fost încă stabilită. Veterinarii și cercetătorii de la Universitatea din Sassari, aflată în vecinătate, încă investighează ce anume a ucis-o pe ea și pe puiul ei. Dar ea e ultima dintr-o lungă listă de mamifere marine găsite moarte cu burta plină de plastic.

Cașalot (Physeter macrocephalus)

  • CLASĂ: Mamifer
  • DIETĂ: Carnivoră
  • NUMELE GRUPULUI: Turmă
  • DIMENSIUNE: 16-20 m
  • GREUTATE: 35-45 tone
  • EVOLUȚIA POPULAȚIEI: Necunoscută
  • STATUT DE CONSERVARE IUCN: Vulnerabil

O problemă globală

„Materialele plastice se găsesc acum pretutindeni în lume, în întregul ecosistem și lanț trofic marin, de la păsările marine la foci,” spune Nick Mallos, directorul programului Trash Free Seas (Mări fără Gunoaie) al Ocean Conservancy, o organizație nonprofit dedicată proteției oceanelor. „E o problemă cu adevărat globală, alimentată la scară masivă, și vedem cum efectele ei tot cresc și cresc.”

Poluarea cu plastic a pătruns până în cele mai adânci crevase ale oceanului, iar Mediterana nu face excepție. Ea colectează deșeuri din țările riverane și, pentru că are un bazin închis, ele rămân captive în apele sale  — practic pentru totdeauna. Într-un raport recent, Greenpeace estima că cea mai mare parte din cele 150.000-500.000 de tone de deșeuri mari de plastic care ajung în apele Europei sfârșesc în Mediterana în fiecare an.

Drept răspuns la criza plasticului, Uniunea Europeană a aprobat recent interzicerea mai multor tipuri de plastic de unică folosință până în 2021.

Dar nu la timp pentru a salva acest cașalot.

„E un alt exemplu tragic al efectelor reale pe care le au plasticele atunci când ajung în ocean,” spune Mallos. Oceanele lumii au de înfruntat multe provocări – spune el –, dar poluarea cu plastic e cea la care știm soluția. Nu trebuie să ne facem griji să nu schimbăm compoziția chimică a oceanului sau să gestionăm rezervele de pește. Trebuie doar să închidem robinetul de plastic care se scurge în ape.”

„Toți ne-am simțit responsabili când am văzut obiectele acelea în interiorul balenei”, spune Bittau — de la farfurii la fel cu cele pe care el și colegii lui le foloseau acasă, la pungi și bucăți de țeavă. Așa că ține de noi toți să rezolvăm problema, adaugă el.

 

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*