O listă curentă de acțiuni anti-plastic

Decretul afirmă că scopul e de a înlocui plasticele de unică folosință cu „plastic refolosibil, biogrradabil, sau de alte tipuri, din a căror degradare nu rezultă contaminare cu microplastice sau substanțe periculoase.”

În celebrul Macchu Picchu, turiștii produc în medie 14 tone de deșeuri solide pe zi, în mare parte sticle de plastic și alte ambajale de unică folosință.

În decembrie, Congresul din Peru a aprobat la rândul său o lege de eliminare treptată a pungilor de plastic de unică folosință din țară, în următorii trei ani. Potrivit Ministerului Mediului, Peu utilizează  947.000 de tone de plastic pe an, din care 75 la sută se aruncă și doar 0,3 la sută e reciclat.

Consiliul unicipal din San Diego City a votat 6 la 3 în favoarea interdicției pe data de 8 ianuarie, cu toate obiecțiile proprietarilor de mici restaurante, care s-au plâns de costul folosirii de containere biodegradabile, de carton sau hârtie, care ar putea fi dublu. Consiliul a aprobat măsura pentru prima dată în octombrie anul trecut, pentru o perioadă de probă. Săptămâna aceasta, interdicția a devenit permanentă.

Legea urmează interdicției adoptate mai devreme în cursul anului 2018 de Seattle și are drept scop reducerea imactului creat de paiele de plastic ca deșeuri. Peste 4.000 de astfel de obiecte aruncate au fost găsite recent în timpul unei campanii de curățenie a râului Anacostia River din D.C. Paiele sunt cunoscute pentru felul în care afectează animalele. Reprezintă doar o mică fracțiune din totalitatea poluării cu plastic a oceanelor, ceea ce îi face pe unii critici să afirme că e doar un mod de distragere a atenției de la problema reală Ale voci sunt de părere că e un punct de plecare la îndemână.

„Am știut cu toții că a existat o creștere foarte rapidă și extremă a producției de plastic din 1950 până acu, dar cuantificarea propriu zisă a întregii cantității cumulative de plastic a fost destul de șocantă,” declarase pentru National Geographic Jambeck, inginer de mediu la Universitatea din Georgia, specializată în studierea deșeurilor de plastic din oceane.

„Sunt recunoscătoare Societății Regale de Statistică pentru recunoașterea impactului acestor date statistice și, deși cifrele sunt o trezire dură la realitate, mă bucur că ele ajută la conștinetizarea problemelor gestionării deșeurilor de plastic, pe care eu le constat pe teren pe tot globul,” a spus Jambeck în decembrie.

„E foarte îngrijorător ca o proporție atât de mare din plasticul produs nu a fost niciodată reciclată”, a spus președintele Societății Regale de Statistică, Sir David Spiegelhalter, într-un anunț al statisticii câștigătoare. „Aceste cifre ne ajută să înțelegem scara provocării pe care o avem în față”.

Multe dintre eforturile de a limita criza deșeurilor de plastic sunt îndreptate împotriva plasticelor de unică folosință, cu scopul de a încuraja obiecte mai durabile, refolosibile.

Global Commitment se laudă cu o serie de parteneriate la vârf, fiind o colaborare cu ONU și având în frunte Fundația Ellen MacArthur. Alți parteneri sunt WWF, Forumul Economic Mondial, Consumer Goods Forum și 40 de instituții academice.

Scopul său este de a promova o economie circulară pentru plastic, concept ce presupune refolosirea sau refuncționalizarea plasticului, în loc de a-l trimit la gunoi. Schimbarea cere construirea sau îmbunătățirea sistemului de colectare și procesare, pentru care cinci firme de capital de risc s-au angajat să investească 200 de milioane de dolari.

Reciclarea oobiectelor folosite în produse noi este doar unul dintre obiectivele parteneriatului. Corporațiile care i se alătură trebuie și să elimine treptat plasticul de unică folosință, precum și să se asigure că poate fi refolosit, reciclat sau compostat până în 2025.

„Dacă unele elmente dinGlobal Commitment merg în direcția bună, problema e că li se dă companiilor flexibilitatea de a continua să prioritizeze reciclarea, în loc de reducere sau refolosire,” a spus Ahmad Ashov de la Greenpeace Indonesia într-un comunicat de presă. „Corporațiilor nu li se cere să stabilească termene pentru reducerea cantității totale de plastice de unică folosință pe care le produc.”

la fiecare 18 luni, obiectivele vor fi revizuite iar companiile care participă la parteneriat trebuie să publice anual date despre evoluția situației. Guvernele care s-au angajat în parteneriat trebuie să creeze politici care să sprijine o economie circulară.

Lista de plastice de unică folosință vizate de lege a fost atent selectată pentru a include obiecte la care există alternative, spun promotorii măsurii. cele care au mai puține alternative valabile, precum filtrele de șăgări, vor fi supuse unei reduceri treptate.

Europarlamentarul belgian Frédérique Ries, care a propus legea, a numit-o „o victorie pentru oceane, pe mediu și pentru generațiile viitoare,” potrivit BBC.

Sticlele de plastic, de exemplu, pot fi colectate de companii mici și vândute producătorilor de plastic reciclat. Deși plasticul aruncat e adesea de proastă calitate,  unele proiecte deja în curs au demonstrat că modelul poate fi funcțional, iar Circulate Capital speră ca investiția sa să ducă la noi inovații.

„Nu există o soluție universală pentru a opri poluarea cu plastic,” spune Kaplan. „Nu vom reuși doar prin reciclare și doar prin reducerea cantității”. Speră însă ca investițiile sale să fie o parte a răspunsului. Estimează că infrastructura de management al deșeurilor din Asia de Sud-Est are nevoie de peste un miliard de dolari și spera ca anul viitor să își mărească contribuția la 100 de milioane.

Plasticul astfel  recuperat este trimis la producători, care îl folosesc ca materie primă, în locul plasticului brut. Punctele de colectare sunt alese în funcție de locurile în care curățenia are cel mai mare impact, și de unde materialul poate fi dus cel mai ușor la un centru de reciclare. Deciziile de amplasare se bazează pe estimări științifice furnizate de chimiștii Jason Lochlin și Jenna Jambeck, explorator National Geographic.

Astăzi, producătorl de computere HP a anunțat că se va alătura coaliției NextWave. Din 2016, HP a lucrat cu haitienii pentru a colecta 275.000 kg de plastic, din care compania a produs între timp cartușe de cerneală. Potrivit unui comnicat de presă, HP a făcut un parteneriat cu ONG-ul First Mile Coalition, care își propune îmbunătățirea condițiilor de muncă în Haiti, pentru a crea până la 600 de locuri de muncă la colectarea sticlelor de plastic.

Alături de HP, și Ikea a anunțat că va colabora cu NextWave. În plus, producătorul de mobilier s-a angajat să elimine plasticele de uncă folosință din magazinele sale până în 2020 și să conceapă produse din surse mai sustenabile, inclusiv mai multe obiecte care conțin plastic reciclat, până în 2030.

În prezent, zece companii sunt membre ale NextWave și au în plan să folosească plastic recuperat din Indonezia, Chile, Filipine, Camerun și Danemarca. NextWave nu are încă cifre cu privire la cât plastic ar putea ține la distanță de oceane, în total, însă pagina sa de internet arată că doar parteneriatul cu Dell a împiedicat 1,5 milioane de kilograme de plastic să ajungă în mări și oceane în ultimii cinci ani.

Corecție: știrea a fost adusă la zi, cu informația că HP a lucrat cu First Mile Coalition în Haiti și clarificarea tipurilor de plastic cu care lucreză NextWave.

Aceste schimbări sunt deja puse în aplicare, iar paiele de la bordul avioanelor vor fi eliminate până pe 1 noiembrie. Paiele vor fi disponibile doar la cerere, iar bețele de amestecat vor fi din bambus.

Cumulativ, compania spune că schimbările sale vor elimina anual 35.00 de kilograme de pastic.

Firma furnizează catering și pachete de servicii  multor asemenea clienți. Printre ei se află și sediul  National Geographic din Washington, D.C., unde se oferă tacâmuri compostabile și meniuri pe bază de plante.

Sodexo calcă pe urmele alto giganți din industrie precum Aramark sau Bon Appétit Management, care au anunțat măsuri de sustenabilitate similare în vara aceasta (vezi mai jos).

Pe lângă pungi și bețe de amestecat, Sodexo plănuiește să elimine  până în 2025 și recipeintele de spumă de polistiren. Piaele de plastic, o temă controversată, vor fi acum disponibile doar la cerere, ceea ce, speră compania, le va scădea utilizarea.

Măsura, spune un reprezentant al companiei, va elimina 245 de milioane de obiecte de unciă folosință care altfel ar f fost consumate în aceste locații.  Decizia este aplaudată de grupuri de mediu precum  Greenpeace și WWF, care spun că reducerea consumului e un pas cheie spre împiedicarea plasticului să ajungă în gropile de gunoi și în oceane.Aceste organizații non-provit le cel tot mai insistent companiilor care servesc mâncare să reducă plasticele de unică folosință pe care le cumpără și le oferă clienților.

„În calitate de companie care servește consumatorii din universități, locuri de muncă, spitale, școli, stadioane și multe alte locuri, înțelegem atât potențialul impact pe care îl putem avea printr-un angajament de a reduce plasticul, cât și beneficiile reale pe care unele dintre aceste produse le aduc oamenilor zi de zi,” a spus vicepreședintele CSR al Sodexo, Ted Monk, într-un comunicat de presă.

Legea, care a trecut cu sprijin bipartizan, amendează Legeapentru Deșeuri Marine a Administrației Naționale pentru Oceane și Atmosferă (NOAA) și finanțează programul până în 2022. Ea susține eforturile de curățare a deșeurilor din oceanele lumii și încurajează negociatorii comerciali federali să facă presiuni asupra „liderilor națiunilor responsabile pentru majoritatea deșeurilor marine” să îmbunătățească gestionarea gunoiului care ajunge în mările lumii.

Trump a fost de acord cu senatorul democrat Sheldon Whitehouse, unul din co-inițiatorii legii, că negocierile comerciale cu Filipine ar trebu să includă tema deșeurilor de plastic. „Suntem de acord cu asta,” a spus președintele. „Înțeleg. O mare parte vine de acolo.”

Trump a dat vina și pe alte țări, nenumite, care „își bat joc de oceane” și a căror gunoi „plutește pe coasta de vest a SUa”, creând, în opinia lui „o situație foarte nedreaptă.”

„E incredibil. Incredibil când te uiți cum stau lucrurile”, a spus Trump. „Oamenii nu își dau seama, dar suntem inundați de deșeuri din alte țări.”

Comparativ, plajele din Statele Unite sunt printre cele mai curate din lume. Kamilo Beach din Hawaii, care se află în fața curentului circular din Pacific, unde se adună gunoiaiele, este o excepție. Dar cea mai mare parte a deșeurilor de plastic se adună în regiunile de coastă și pe plajele din națiunile în curs de dezvoltare care nu au sisteme de colectare municipale adecvate.

Japonia are de ani de zile una dintre cele mai mari rate ale reciclării, iar la începutul acestui an China a încetat să mai cumpere deșeuri din toată lumea. Statele Unite era unul din principalii vânzători de plastic reciclat către China.

Remarcile președintelui, integral, aici, iar aici textul legii, intitulate Save Our Seas Act.

„Plasticul a ajutat societatea noastră să inoveze, dar relația noastră cu aceste obiecte de unică folosință a dus la consecințe dezastruoase. Plasticul, în toate formele  — paie, sticle, ambalaje, pungi — sufocă planeta,” a spus guvernatorul Californiei, Jerry Brown, într-o declarație.

Măsura ivine după ce o serie de companii și orașe au acționat pentru a reduce consumul de plastic. În timp ce unii ecologiși aplaudă eforturile de a reduce plasticul folosit o sngură dată și apoi aruncat, măsurile de interzicere au stârnit unele controverse.

Legislatorii republicani din California s-au opus interdicției, spunând că ea va încărca micile companii și va face prea puține împotriva crizei poluării cu plastic. Paiele de plastic reprezintă mai puțin de 1% din deșeurile de plastic găsite în ocean.

Avocații persoanelor cu dizabilități spun și ei că interzicerea paielor de plastic plasează o greutate injustă asupra oamenilor ale căror probleme de sănătate nu le permite să bea fără pai. Unele alternative, precum paiele de hârtie, li se dizolvă în gură, iar cele de metal îi pot răni.

Deși California nu e singura regiune care ia măsuri pentru a limita folosirea plasticului de unică folosință, statul a încercat deseori să dea un exemplu națiunii în ceea ce priveșt legislația de mediu, mai ales după ceea ce guvernatorul Brown numește golul lăsat de decizia administrației Trump de a se retrage din Acordul de la Paris privind schimbările climatice.

Pe parcursul anului viitor, sistemul va trece prin ultimele teste și va avea de înfruntat întrebări esențiale: poate tehnologia să înfrunte natura? Au reușit inginerii de la The Ocean Cleanup în Olanda să inventeze o metodă fezabilă de colectare a unei cantități importante de deșeuri de plastic din mare? Sau va fi făcut bucăți de apele agitate ale Pacificului, transformându-se el însuși în deșeuri de plastic? iar dacă furtinile din Pacific nu-i vin de hac, va atrage și înghiți cumva animale marine precum delfinii și țestoasele?

„Nu cred, dar sper că va funcționa,” a spus George Leonard, certetător principal la Ocean Conservancy. „Ocenaul are nevoie de tot ajutorul pe care îl poate primi.”

Carlsberg spune și că va reduce cu 76% cantitatea de plastic folosită în ambalajele de bere tradiționale.

Iată cum funcționează pachetele pe bază de adeziv: o picătură de adeziv super-puternic, tolerant la temeperatură, e aplicat pe peretele dozei, lipind-o de cea de alături. Dacă vrei o bere, îți „smulgi” o doză. Adezivul va fi reciclat atunci când e reciclată doza.

Carlsberg a descris inițiativa ca pe o „premieră mondială în industria berii”.

În iulie 2018, Disney a primit aprobarea de a achiziționa 21st Century Fox, compania-mamă a National Geographic.

Starbucks este printre cele mai recente companii care au anunțat că renunță la paiele de plastic — mai exact de la sfârșitul lui 2020. În loc să fie supte printr-un pai, băuturile lor răcoritoare vor fi servite în containere cu capace de plastic speciale. Acele capace sunt mai puțin probabil să se înfigă în nasul unei țestoase și ar trebui să poată fi reciclate mai ușor decât paiele, însă compania tot a primit niște semnale din piață pentru că acestea vor fi totuși fabricate din plastic.

McDonald’s plănuiește să renunțe treptat la paiele de plastic în restaurantele din Marea Britanie și Irlanda, coincizând cu propunerile din Marea Britanie și Uniunea Europeană de a reduce plasticele de unică folosință.

Printre celelalte companii care au luat măsuri de reducere a dependenței de plastic: Bacardi Rum plănuiește ca în următorii doi ani să reducă cu un miliard numărul de paie folosite, giganții de alimentație publică Bon Appétit Management și Aramark intenționează să reducă plasticele de unică folosință până în 2019 respectiv 2022, Alaska Airlines va înlocui paiele de plastic cu versiuni biodegradabile din această vară, iar American Airlines va începe tot în această vară eliminarea lor treptată.

Rămâne de văzut dacă aceste companii își vor respecta obiectivele. Este clar că interzicerea paielor de plastic nu va rezolva problemele de poluare. Suporterii măsurii spun că reducerea cantității de paie pe care le folosim e un prim pas, unul ușor de făcut, în timp ce criticii cred că ne poate distrage atenția de la fondul problemei. În ambele cazuri, în vara aceasta e la modă să te lupți cu paiele de plastic.

Asociația pentru Plastic Industrial din țară a intentat o acțiune în justiție pentru a bloca noua lege, pe motive constituționale. Însă Curtea i-a respins argumentele.

Marile companii comerciale au la sipoziție șase luni pentru a scoate din uz pungile de plastic de unciă folosință, în timp ce micile magazine au până la doi ani. Interdicția duce mai departe o lege aprobată în timpul președinției anterioare, care cerea interzicerea pungilor de plastic de-a lungul întregii coaste chiliene, de aproape 6.500 km.

Anunțând noua măsură, ministrul chilian al mediului Marcela Cubillos a declarat pentru New York Times: „Suntem convinși că litoralul nostru ne impune obligația de a fi lideri în curățarea oceanelor.”

Interdicția din Chile e prima la nivel național de pe continentul american. Măsuri similare au fost aprobate în China, Kenya, Franța și alte locuri. Multe zone și regiuni au adoptat măsuri și restricții parțiale, inclusiv taxe care să descurajeze utilizarea de pungi de unică folosință.

SEATTLE DEVINE PRIMUL ORAȘ DIN SUA CARE INTERZICE PAIELE ȘI TACÂMURILE DIN PLASTIC

„Poluarea cu plastic a depășit nivelul de criză în oceanele lumii și sunt mândră că Seattle se află în frunte și creează un exemplu pentru restul națiunii în interzicerea paielor de plastic, a spus într-o declarație managerul general al utilităților publice din oraș.

O măsură similară propusă pentru Hawaii a fost înfrântă de opoziția industriei. Interdicția este în dezbatere și în San Francisco, New York sau Washington, D.C., printre alte locuri.

Unii avocați ai persoanelor cu dizabilități au avertizat că interzicerea paielor trebuie să ia în calcul și nevoile speciale.

(Mai multe despre istoria paielor de plastic și alte eforturi de a le elimina.)

Pe 5 iunie, premierul indian Narendra Modi și-a anunțat intenția de a elimina tot plasticul de unică folosință din țară până în 2022. Cu o economie care se dezvoltă rapid și o populație de 1,3 miliarde, India are dificultăți în a-și gestiona vasta producție de deșeuri și contribuie semnificativ la cantitatea globală de plastic din oceane.

„Să ne unim forțele pentru a învinge plouarea cu plastic și a face din această planetă un loc mai bun de trăit”, a spus Modi.

Experții avertizează că obiectivul lui e departe de a fi atins și că ar fi probabil nevoie de schimbări și investiții importante, atât din partea industriei, cât și a publicului. Deja, lobby-iștii industrei au început să se opună efortului. Statul Maharashtra, unde se află și mega-orașul Mumbai, a îmblânzit o măsură de interzicere a plasticului de unică folosință la doar o săptămână după ce și-a prezentat planul, astă vară. Statul pregătește o serie de excepții, pentru plasticul de o anumită grosime, produsele de o anumită dimensiune, echipamente medicale și alte tipuri de utilizări.