Recuperarea celei mai vechi tehnologii umane – lamă de silex după lamă

Arheologul Andrei Astafiev mimează o saiga, o antilopă de stepă, gonită de vânătorii din vechime într-o capcană de piatră. Asemenea structuri relicve datând de acum câteva sute sau câteva mii de ani, punctează câmpiile Kazahstanului. Foto: PAUL SALOPEK

Un arheolog din Kazahstan recreează unelte splendide ca în Epoca Pietrei.

de Paul Salopek

Homo sapiens este animalul făuritor de unelte prin excelență

Planeta a fost transformată de tehnologiile noastre: the cablul de fibră optică, de fisiunea nucleară, de combinele agricole, de hiperlink, de sticla de plastic, de drona de război, de smart phone.

Dar uităm: În 96% din istoria de 200.000 de ani a speciei noastre, un singur material ne-a asigurat necesarul de unelte — piatra maleabilă. Ne-am impus în fața altor hominizi — am luat în posesie Pământul de la ei — în mare parte datorită calității excepționale, rafinamentului și adaptabilității uneltelor noastre din piatră. Altfel spus: dacă existența omenirii ar fi comprimată în 75 de ani, durata medie de viață a unui om modern, atunci tehnologia neolitică ne-a servit și ne-a salvat în 96% din biografia noastră ca specie. Am abandonat această știință complexă, arta cioplitorului de piatră, geometria cuțitului de silex, fizica vârfului de săgeată de obsidian, la vârsta de 72 de ani, odată cu revoluția metalurgică.

Lucrarea unui adevărat meșter: unelte de piatră făcute de Astafiev. Foto: PAUL SALOPEK

„Credem că oamenii din Epoca Pietrei erau primitivi sau mai puțin inteligenți”, spune Andrei Astafiev, un arheolog din Aktau, Kazahstan. „Dar eu cred că e taman pe dos. Erau mai deștepți ca noi. Trebuiau să-și inventeze drumul prin peisaj, să gândească cum să-și facă uneltele de zi cu zi. Azi, cei mai mulți dintre noi folosim uneltele pe care le cumpărăm sau le primim. Nu știm cum au fost făcute. Suntem ignoranți”.

Cercetarea lui Astafiev e axată pe vestul Kazahstanului, o imensă regiune de stepe sălbatice și munți arizi din Asia Centrală care a fost traversată de-a lungul mileniilor de fioroșii călăreți ai Epocii Bronzului, de comencianții de pe Drumul Mătăsii, de schivnici mistici islamiști și de infanteriști însetați ai Rusiei imperiale. Dar în timpul lui liber, arheologul încearcă să reintre în mintea primilor vânători homo sapiens din Pleistocen, care au bântuit cel mai îndelungat aceste întinderi. Strămoșii noștri neolitici, care au bătut primele cărări de-a curmezișul continentelor, de-a lungul multor epoci, dar care au lăsat puține indicii și rămân de aceea niște străini.

Astafiev a excavat mărgele de scoică vechi de 8.000 de ani, atât de mici— au găuri de 1 mm — încât nu reușește să-ți dea seama cum au fost  făcute. Atacă această prăpastie de mistere, de tăcere, lamă de silex după lamă. Testează unghiurile de lovire. Calibrează presiunea unui corn de antilopă contra muchei ca de sticlă a unei pietre cioplite.

E fascinant să urmărești mâinile iscusite ale lui Astafiev la lucru și să asculți loviturile ciocanului de os. În palma lui, ia formă o lamă de piatră. La vederea ei se activează o stranie dar plăcută familiaritate. Te trezești dând din cap: Da.



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*