Cum plantezi feminismul

Saroj Devi Yadav are grijă de o fermă de lângă Jaipur în lipsa soțului. Nepoata ei, Jyoti, în plan îndepărtat, aduce nutreț pentru vacile familiei. Foto: PAUL SALOPEK
Am străbătut pe jos jumătate din nordul Indiei.

Ajungem din nisipurile Deșertului Thar până în dealurile de piatră din Chambal. Mâncăm dal și roti la popasuri jegoase de camionagii. Bem apă cu mult fier de la cișmele. Ne ferim de motoretele care claxonează zgomotos lângă Jaipur — capitala tot mai extinsă, de culoare roz, a Rajasthanului.

De ce Jaipurul roz?

Maharajahul său, Ram Singh al II-lea, a dorit să-l uimească pe prințul Albert Edward, fiul reginei Victoria, în timpul unui turneu regal din 1876. Singh a ordonat ca orașul său să fie  scăldat cu vane, butoaie, găleți și cistene — cu un ocean — de vopsea roz aprins. Chiar și astăzi, această văruială caldă, rozalie, face Jaipurul celebru: o atracție turistică majoră. Dar culoarea a fost aleasă de soția favorită a maharajahului. Și ea l-a convins pe conducător să dea o nouă lege: să facă schimbarea de culoare permanentă.

Cine a fost această femeie vizionară? Cum se numea? Greu de spus. Nu apare în cele mai multe istorii ale Rajasthanului. E absentă din broșurile turistice din Jaipur. Singh a avut patru soții. (Unii spun nouă.) La un secol după ce au trăit și au murit, aceste femei conducătoare rămân în cea mai mare parte fără chip. Figurante uitate în purdah, pierdute pentru amintire. Așa stau lucrurile. Nu doar în India, ci în toată lumea.

Care e nedreptatea cel mai des întâlnită când iei lumea la pas?

Nu e suspendarea drepturilor culturilor minoritare. Nici nesfârșit de diversele forme de intoleranță bazate pe rasă sau religie. Nu. E excluziunea mult mai subtilă a femeilor din registrul de recomepense și oportunități al omenirii. Nicio țară nu e imună la acest prejudiciu. Dacă ne-ar vizita cu o navă spațială, locuitorii de pe Jupiter ar fi uimiți de un fapt straniu: jumătate din cei șapte miliarde de membri ai speciei Homo sapiens de pe planeta noastră au adesea acces restricționat la puterea politică, sunt obligați să muncească mai mult și sunt compensați mai puțin — totul din cauză că posedă doi cromozoni X.

— Nu mă provoca, spune Priyanka Borpujari, reporter independent și noua mea parteneră de drum prin India. Eu sunt jurnalistul preferat „pe problemele femeilor de culoare” la multe conferințe. N-aș putea fi altceva? Jurnalist economic? Analist politic? Corespondent străin?

Azi trebuie să fim jurnaliști pe agricultură.

 

Partenera mea de drum Priyanka Borpujari, în stânga, cu fermiera Saroj Devi Yadav și familia ei. Foto: PAUL SALOPEK

Pășim pe lângă câmpuri de grâu și mei care strălucesc în soare ca o ceață verde. Pe lângă terenuri cu orez. Pe lângă canale și bălți noroioase unde stau tolăniți bivoli de apă. (Animalele cu aspect preistoric și cu pielea udă neagră ca smoala se chioăsc la noi, mioape, când trecem pe lângă ele.) Întrebăm oamenii despre recolte. (Nu-s grozave.) Despre vremea în schimbare. (Perioada musonilor s-a încheiat din nou prea devreme.) Apoi, la 16 kilometri est de Jaipur, ne oprim să ne odihnim la o fermă. E condusă exclusiv de femei. În India scăldată în testosteron, e ceva interesant.

— Noi ne ocupăm de toate aici. E musai, spune Saroj Devi Yadav, de 62 de ani, matriarha familiei, stafidită de vreme. Toți bărbații sunt plecați la lucru la oraș, adaugă.

Soțul lui Yadav livrează mâncare pentru Uber în Jaipur. Yadav și cele două nepoate adolescente rămân acasă, să se asigure că recoltele sunt udate. Taie nutrețul. Mână vacile și bivolii. Organizează transportul de lapte spre Jaipur, în bidoane de metal atârnate pe motorete. Când soarele apune pe micul domeniu verde al acestor femei, Yadav își împarte cu noi ceaiul și curry-ul.

— M-am măritat la 13 ani, povestește ea. Pe atunci lucrurile erau diferite. Nimeni nu ne întreba pe noi, fetele. Azi, fetele au mult mai multe alegeri. Se mărită mai târziu.

Nepoata de 19 ani, studiază ca să devină polițistă.

— Nu-mi place la țară, spune ea. Profesorii de aici sunt proști și nu poți ieși singură din casă din cauza băieților.

Ca să scape de viața la fermă, are de gând să se mărite cu un băiat din Jaipur până la sfârșitul anului. Nepoata cea mică, Chetna, de 14 ani, vrea să se facă doctoriță.

E o poveste veche.

 

Urbanizarea rapidă a lumii — amestecul diverselor populații în megaorașe — sparge barierele de gen vechi de când lumea. Și totuși India nu va evolua prea curând într-un Bougainville, o insulă din Pacific celebră pentru că găzduiește una din puținele societăți matriarhale veritabile din lume. (Femeile din etnia nagovisi de pe insulă controlează toată proprietatea agrară. Bărbații muncesc în grădinile femeilor.) În unele zone din India, femeile reprezintă până la două treimi din forța de muncă din agricultură. Dar la nivel național, nici 13 la sută din femeile indiene nu sunt proprietare de terenuri. Solul Indiei e strâns ferm în pumnii bărbaților.

Mergem spre est, Borpujari și cu mine. Asudăm pe drumurile înguste de asfalt fierbinte.

În Asia Centrală, ruta mea a trecut pe lângă kurgane —movile funerare — din Epoca Bronzului, care conțineau osemintele unor femei cu urme de răni de bătălie. Erau înmormântate cu arme de război: războinicele scite, adevăratele amazoane.

— Hei! strigă Borpujari.

E un bărbat solid la volanul unui SUV scump. A oprit mașina în fața noastră. Ne blochează drumul. Ne filmează cu telefonul prin geamul mașinii.

— Ne-ați cerut permisiunea? întreabă ea.

— Nu știam că am nevoie de permisiune, se oțărăște omul.

Borpujari se plantează în fața geamului lui — un gest combativ pe care îl detestă, după cum va mărturisi mai târziu — și îi spune pe un ton plat:

— Aveți nevoie de permisiune.

29 noiembrie 2018

 

Paul Salopek merge pe urmele primei migrații umane care a pornit din Africa în Epoca Pietrei. Călătoria lui neîntreruptă de 33.000 de kilometri pe jos, un marș numit Plecarea din Eden (“Out of Eden Walk”) este consemnată în depeșe. O parte dintre ele au fost traduse pentru cititorii natgeo.ro.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*