Omul cu paiele

paiele
Robin Naiding, șeful satului Baga Dima din statul indian Assam, își prezintă rezultatul muncii — paie de băut biodegradabile din baambus. Footo: PAUL SALOPEK

Nou ivită în pădurile de bambus din India: o alternativă inovatoare și organică la paiele de plastic.

De Paul Salopek

Video: OUT OF EDEN WALK

Dacă sunt sterilizate după fiecare folosire și ținute într-un loc uscat, spune Kiran, paiele de bambus pot fi refolosite de până la aproape o sută de ori. Se descompun în pământ și probabil că nu blochează intestinele balenelor. Țări precum China, Costa Rica sau South Africa produc și consumă toate mari cantități de paie de bambus. Kiran plănuiește să exporte produsele sale indiene în Europa și America de Nord, unde au intrat în vigoare măsuri de limitare a plasticului.

În satul Baga Dima, de pe dealuri, cu 47 de gospodării, indigenii din populația dimasa sunt gata să preia sarcina. Ei meșteșugesc obiecte din bambus de generații întregi.

Sătenii împletesc ratan, șuvițe cojite de bambus, și fac mobilă solidă. Duc în spate coșuri din bambus în loc de rucsaci. Sitele și spumierele din bambus atârnă lângă vetrele lor din bucătărie. Chiar și casele sunt adesea făcute pe structuri de bambus. Dacă te afli în casa unui localnic într-o zi tropicală însorită, vezi soarele sclipind prin țesătura pereților ca niște constelații de stele din găurele.

„Încă folosim pahare de bambus la nunți,” spune șeful satului, Naiding. Nimeni însă n-a folosit bambusul pe post de pai.

Naiding și vreo 10 rude și prieteni merg prin desișurile de bambus din apropiere cu cuțite și taie tulpinile în bucăți de vreo 20 cm. După ce le netezesc cu glaspapir și le fierb — uneori cu oțet și turmeric pentru a steriliza și colora celuloza din plantă — paiele de bambus sunt ambalate și trimise cu camionul la cel mai apropiat aeroport, la trei ore de drum oribil de desfundat. Bambusul recoltat crește la loc și mai bogat, spune Naiding.

„E o bună sursă de venit secundară,” spune Naiding, care cultivă și orez, arbori de pâine și lichi.

Comenzile lui Naiding merg de la 1.000 la 10.000 de paie. Câștigă cam 1,5 cenți pe bucată. (Pe paginile culinare comerciale, paiele de bambus din India se vând cu de peste 10 ori pe atât.)  Producția satului e mai puțin decât microscopică față de amețitoarea cifră de 500 de milioane de paie de plastic consumate încă anual doar în Statele Unite. Dar  Naiding speră că ideea va prinde.

Cocoțat pe o coamă de deal, printre pădurile care pierd rapid teren în favoarea agriculturii, Baga Dima a urmat curentul impus de guvernul Indian și a impus restricții asupra plasticului de unică folosință. Dar chiar și în astfel de locuri izolate — ca și la nivel național — aplicarea lor nu a fost ușoară.

paiele
Naiding stă în fața casei lui din bambus din Baga Dima. A început să facă paie de bambus care să le înlocuiască pe cele de plastic „care strică sănătatea oamenilor.” Foto: PAUL SALOPEK

Scaunele din plastic au înlocuit modelel de bambus acasă la Naiding. Și ca în multe comunități rurale din India, potecile din sat erau presărate cu ambalaje de biscuiți, tuburi goale de șampon și pungi de plastic — artefacts nevăzute cu doar o generație în urmă.

„Toate lucrurile de la magazin vin în ambalaje de plastic acum și e greu să îi convingi pe oameni să nu le mai folosească,” admite Naiding. „Poate că e la fel și cu paiele de  plastic.”

21 ianuarie 2020

Nota editorului
National Geographic s-a angajat să schimbe mentalitățile în problema poluării cu plastic. Prin inițiativa Planetă sau Plastic, revista susține cercetarea, explorarea, jurnalismul și educația menită să reducă fluxul de plastice de unică folosință care ajung în ocean. Citește mai multe aici și ia-ți și tu  și ia-ți și tu angajamentul de a fi parte din soluție, nu din problemă.

 

Be the first to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată


*