Explorează prima rețea de peșteri speoturistice din România

Foto: Andrei Posmoşanu

Experţii de la Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă (CAPDD – Centrul Pentru Arii Protejate Şi Dezvoltare Durabilă) din Bihor, coordonați de Andrei Acs au realizat prima rețea de peșteri speoturistice aflată pe teritoriul ariei naturale Munţii Pădurea Craiului. Rețeaua cuprinde zece peșteri care pot fi vizitate de turiști: Peştera Vântului, Bătrânului, Ciur Ponor, Craiului, Doboş, Gălăşeni, Gruieţului, Hârtopul Bonchii, Moanei şi Osoi. Proiectul inițiat din dorința de a face din Pădurea Craiului una din eco-destinaţiile turistice emblematice ale României a fost finanţat cu suma de 84.387 franci elveţieni, printr-un grant din partea Elveţiei, prin intermediul contribuţiei elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

Din Pădurea Craiului, spre centrul Pământului

Puțini știu că munții, pădurile și satele din zona Pădurii Craiului stau de fapt pe un uluitor univers subpământean. Sute de peșteri unicat, unele încă neexplorate, se regăsesc aici. Dar să vedem mai întâi ce înseamnă de fapt o peșteră speoturistică. „Aşadar, este vorba de peşteri valoroase din punct de vedere speologic, peşteri încadrate în diferite grade de  protecţie şi, deci, mai greu accesibile pentru turişti. Prin comparaţie, avem peşterile turistice, amenajate pentru a fi accesibile unor categorii cât mai largi de vizitatori. Dacă în acest caz vorbim de grupuri care pot ajunge, ocazional, şi la sute de oameni, în cazul peşterilor speoturistice grupurile de vizitatori sunt reduse numeric, patru până la opt persoane. Aceşti turişti sunt însoţiți, în mod obligatoriu de ghizi sau monitori autorizaţi. În scopul limitării impactului pe care îl are omul asupra mediului subteran, peşterile speoturistice beneficiază de amenajări (echipări) minimale, corzi, scări, amaraje etc. În cazul nostru vorbim despre o <<reţea de peşteri speoturistice>> fiindcă cele zece peşteri care constituie prima astfel de reţea din România se află grupate într-un spaţiu bine definit din punct de vedere geografic, în munţii Pădurea Craiului, ramura vestică a Apusenilor”, spune Florin Budea, reprezentantul CAPDD Bihor.

Liliac odihnindu-se în Peștera Gruieț din satul Roșia. Foto: Andrei Posmoşanu.
Sala mare din Peștera Bătrânului. Foto: Andrei Posmoşanu.

Peșterile sunt grupate pe trei categorii de dificultate

Cele zece peșteri speoturistice sunt la distanțe relativ mici unele de altele și sunt grupate pe trei categorii: cele accesibile care pot fi vizitate și de copii însoțiți de părinți, cele care au o dificultate medie, recomandate celor cu spirit de aventură și o minimă pregătire fizică și cele sportive sau speologice, pentru cei care au ceva experiență și nu se află pentru prima oară în subteran. „Alegerea pentru o peşteră sau alta trebuie să ţină cont de aceste categorii. E bine de ştiut că, pentru toate aceste peşteri, turiştii vor primi echipament, de la cel minimal, cască, sursă de iluminat etc., până la cel speologic (ham, carabiniere, lonje etc.). Vizitele trebuie programate în prealabil. Zona este generoasă cu vizitatorii săi. Aici există posibilităţi de cazare, servire a mesei, cicloturismul este bine dezvoltat. Peştera cu cristale din mina Farcu şi peştera Meziad sunt şi ele în zonă şi pot constitui alte puncte de interes pentru amatorii de aventuri în subteran. Pe valea Roşiei există o moară de apă încă funcţională. În zonă sunt multe biserici de lemn şi lăcaşul de zid din Remetea, fostă biserică romano-catolică, azi protestantă, care – se spune – ar fi fost pentru o scurtă perioadă de timp chiar casa de rugăciune a musulmanilor, azi monument istoric”, completează Florin Budea.

Detalii din Peștera Ciur Ponor, din comuna Roșia. Foto: Andrei Posmoşanu.
Descoperind fauna din subteran. Foto: Andrei Posmoşanu.

Cascade subterane, stalagmite precum niște lumânări sau colonii de lilieci?

Peştera Doboş din comuna Roșia este considerată o „peşteră-şcoală”, pentru că e uşor de parcus, iar vizita durează doar o oră. Tot aici se află Peștera Grueț, situată pe cursul subteran al unui pârâu și care poate fi parcursă în două ore. În satul Zece Hotare, din comuna Şuncuiuş, se află Peştera Bătrânului unde vei putea admira o stalagmită de patru metri diametru şi Sala Statuilor, locul unde nenumăraţi vizitatori au lăsat, modelat în lut, un semn al trecerii lor. Peştera Osoi din comuna Vârciorog este adeseori comparată cu Peştera Urşilor şi este caracterizată de spaţiile vaste, cu foarte multe stalagmite asemănătoare unor lumânări. Dacă vrei să vezi două cascade subterane, atunci trebuie să ajungi în Peştera Moanei din comuna Şuncuiuş. În Peştera Gălăşeni din satul cu același nume, care poate fi parcursă în 4-5 ore, trăieşte o numeroasă colonie de lilieci. Cea mai mare peşteră din România, Peştera Vântului, este perfectă pentru cei care caută aventura. Lungimea traseului speoturistic este de 800 m, iar vizita durează două ore. Cea mai mare stalactită din peşteră, „Torpila” are o înălţime de 4,5 metri. Peştera Ciur Ponor din comuna Roşia are peste 20 de kilometri lungime. De fapt, aici sunt şapte peşteri într-una singură. Tavanul uneia dintre săli se află la 100 de metri înălţime. Peştera Craiului tot din comuna Roșia găzduieşte formaţiunea care este probabil cea mai mare stalagmită din România, are 15 metri înălţime şi cinci metri în diametru. Peştera din Hârtopul Bonchii din aceeași comună are 6.686 de metri lungime şi în adâncurile ei pot fi văzute nenumărate fosile de scoici şi de melci.

Peştera Gălăşeni din satul cu același nume. Foto: Andrei Posmoşanu.

Ce mai poți face în zonă

Dar în zona Pădurea Craiului nu vei găsi doar peșteri speoturistice. Sunt o mulțime de activități pe care le poți face în aer liber: cicloturism sau mountainbike, rafting mai ales în zona defileului Bratca – Vadu Crişului alături de monitori profesioniști, drumeții, trail running, escaladă în zona dintre Şuncuiuş şi Vadu Crişului, tururi culturale, gastronomice sau de fotografie, vizitarea unor peșteri turistice precum Peştera de la Vadu Crişului, Unguru Mare, Peştera cu cristale din Mina Farcu şi Peştera Meziadului.

Grup de turiști în Peștera Vântului, cea mai mare din România. Foto: Andrei Posmoşanu.

Bine de știut dacă vrei să vizitezi peșterile speoturistice

În peșteri nu poți pătrunde dacă nu ești însoțiți de un ghid local, autorizat: „Turiştii trebuie, obligatoriu, să ia legătura cu noi sau cu unul din ghizii autorizaţi. Evident, trebuie să vină în Pădurea Craiului, zona turistică Vadu Crişului, Şuncuiuş, Roşia. În funcţie de peşteră, de gradul ei de dificultate, tura poate dura cel mult câteva ore. Trebuie să vă spun că peşteri, ca peştera Vântului, cea mai mare din ţară, cu galerii de peste 40 km lungime, nu pot fi explorate nici în câteva luni, dar peşterile din reţeaua speoturistică au definite anumite sectoare de vizitare care ţin cont în primul rând de imperativele protecţiei acestora. Costurile pot varia, în funcţie de dificultate, echipamentul necesar (asigurat) sau durată, între 100 şi 300 de lei de persoană, pe zi, respectiv tură, aici fiind inclusă şi prezenţa ghizilor pe toată durata parcursului”,  mai spune Florin Budea.

În funcție de peștera vizitată, echipamentul cuprinde cizme de cauciuc, combinezon şi casca dotată cu sistem electric de iluminat, blocator de mână şi de piept, pedală, coborâtor, vestă de piept. Operatorii turistici acreditați îți vor pune aceste echipament la dispoziție contra cost.

O parte din operatorii de turism care pot organiza vizite în peşterile speoturistice din Pădurea Craiului: adventurecamps.ro, carpaticfun.com, www.verticaladventure.ro, outdoor4u.ro, www.apuseniexperience.ro, travelguideromania.com, www.x-tours.ro, www.aventuratrekking.ro.

Cum ajungi aici

Pădurea Craiului se află la distanţe relativ mici faţă de aeroporturile din Oradea şi Cluj-Napoca. Din aceste oraşe, drumul european E60 sau DN 76, ce leagă Oradea de Beiuş, te vor duce drept în inima munţilor. Magistrala feroviară Oradea – Bucureşti atinge limita nordică a Pădurii Craiului, în zona Bratca-Şuncuiuş-Vadu Crişului.



2 Comments

  1. Cu deosebita consideratie pentru National Geographic, publicul ar trebui sa stie ca aceste pesteri au fost explorate de speologi amatori, care au investit timp, energie si bani pentru a le descoperi, explora, carta si asa mai departe aceste pesteri. Dupa ce s-a facut treaba, ei au voie sa intre in pesterile descoperite si explorate de ei doar cu autorizatie. Dar unii, baietii destepti incep sa faca afacere pe spinarea altora. Din acest moment nu mai conteaza daca pesterile respective ar trebui protejate, nu mai conteaza ca o sa se distruga o portiune din ele numai sa iasa banul.

  2. Draga Pintilie,
    “Baietii destepti” sunt cei care au dezvoltat si pus in practica acest proiect de speoturism. Munca de speolog esteuna dedicata, se face cu pasiune iar pesterile descoperite necesita conservare, protectie, administrare. Dezvoltarea speoturismului in cele 10 pesteri se face pe baza unor studii amanuntite, cu sectorizarea adecvata a pesterii, cu un traseu binne delimitat, cu ghid si numar restrans de turisti, astfel incat impactul sa fie minim. Daca nu crezi viziteaza pesterile pe care le-am amenajat si o sa te convingi Meziad, Farcu, Valea Cetatii,…
    Actul de autorizare este parte din recunoasterea valorii unei pesteri si a competentei celui care o viziteaza ca nu-i distruge valoare. Din pacate lipsa unei bune administrari a pesterilor a facut ca multe din cele valoroase sa fie distruse (Ciur Izbuc, Ferice,…). Sa stii ca actul de autorizare a intrarii intr-o pestera l-au inventat speologii care si-au vazut descoperirile distruse de iresponsabili, montand porti de netrecut (Piatra Altarului, Vantului,…)

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*