În umbra aurului

Calcopirită de la Altân Tepe, Dobrogea. Din zăcământul de aici, metalurgii Culturii Gumelniţa extrăgeau cuprul cu 7 milenii în urmă. Foto: Cristian Lascu (colecţia Muzeului Naţional De Geologie)

Tot mai necesar industriei, tot mai scump, dar extras cu un mare impact asupra mediului, cuprul îşi dă uneori arama pe faţă.

Înaintea bronzului şi cu mult înaintea fierului, oamenii au folosit cuprul pentru a face arme şi unelte. Omul Gheţurilor, Ötzi, ucis în urmă cu 5.300 de ani, avea asupra sa un toporaş de cupru. În Serbia s-a descoperit în 2010 un toporaş de aramă datând de 7.500 de ani, posibil cel mai vechi din lume. Bogatele zăcăminte de cupru pe care le deţin vecinii noştri au furnizat materia primă pentru cuptoarele care topeau metalul la peste 700 de grade. După uneltele de silex ale Paleoliticului şi Neoliticului, dar înainte de metalurgia bronzului, cuprul a marcat un mare salt, iar „epoca de aramă“ a durat în unele regiuni peste 1.000 de ani. În aşezările aparţinând culturilor Cucuteni, Boian, Gumelniţa, s-au găsit ace, străpungătoare, cârlige, podoabe din aramă, fabricate din metalul extras de la Altân Tepe, din Dobrogea.
În timpurile moderne, cuprul a devenit un metal de neînlocuit în electrotehnică, electronică, fabricarea muniţiei, arta metaloplastiei şi multe alte tehnologii.
România a avut dintotdeauna zăcăminte relativ bogate. Prezente în sulfuri complexe, alături de cele de zinc şi plumb, sau extrase ca produs secundar al exploatărilor de aur, mineralizaţiile cuprifere au fost exploatate în minele de la Baia Mare, Baia Borşa, Fundu Moldovei, Moldova Nouă. Acestea au fost surse importante de cupru timp de peste un secol şi jumătate, dar treptat multe zăcăminte s-au epuizat sau au devenit nerentabile.

Iazul asociat exploatării de cupru de la Lunca, Baia de Arieş, începută în ’70, a acoperit casele şi biserica din satul Geamăna. Foto: Andrei Posmoşanu

Despre minele de cupru de la Baia de Aramă, exploatate se pare încă din timpul lui Mircea cel Bătrân, vorbeşte în jurnalul său pe la 1660 Paul de Alep, arhidiacon şi mare călător în ţările Răsăritului. El spune că arama extrasă aici este de cea mai bună calitate. De altfel, Baia de Aramă, din judeţul Mehedinţi, este un exemplu elocvent despre felul în care o bogăţie a subsolului poate influenţa destinul unei localităţi. Dacă pe timpul lui Tudor Vladimirescu era încă o prosperă capitală de plasă (judeţ), odată cu epuizarea zăcămintelor minerii au părăsit-o. Case foarte frumoase au rămas pustii, unele au fost preluate de romi spoitori sau rudari. În perioada comunistă, unele mine au fost redeschise, ceea ce a dus la o nouă înflorire. După revoluţie, au fost închise din nou. Aceste metamorfoze se explică prin faptul că un zăcământ este o rocă ce devine utilă într-o anumită conjunctură economică: azi piatră seacă, mâine minereu exploatabil. Dar uneori se întâmplă şi invers.
Prin anii ’80, cererea mare de cupru a dus la o exploatare de proporţii şi cu mare impact asupra mediului: zăcământul de cupru de la Roşia-Poieni, aflat în apropiere de Roşia Montană, cu o rezervă de peste 1,5 miliarde de tone de minereu şi cu un conţinut de circa 0,35-0,36% cupru. Deoarece cuprul de aici nu este concentrat în planul unor filoane, ci este diseminat relativ uniform în întreaga masă a rocii vulcanice, exploatarea unui zăcământ de tip „porphyry copper“, cum îi spun geologii, nu se poate face prin galerii, ci numai în carieră. Astfel, un întreg munte a fost treptat excavat. Roca a fost sfărâmată de explozii, apoi materialul a fost concasat şi tratat chimic în flotaţii.
În ultimii ani, mai multe exploatări de cupru considerate nerentabile au fost închise. Dar Roşia-Poieni nu a fost printre ele, dată fiind mărimea rezervei şi eficienţa sa economică. În prezent, acest zăcământ mai produce 11.000 de tone de cupru pe an, cam 65% din producţia României.

Text: Cristian Lascu

Vezi articolul integral în revistă



1 Comment

  1. Pai fratilor … de ce era nevoie sa acopere satul cu biserica cu tot ?Cam asta s-ar intampla si la Rosia Montana , ca doar cine exploateaza nu este roman . Si daca ar fi , sa se faca exploatare fara sa distruga si sa otraveasca pamantul .

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*