Comorile uitate ale Egiptului

După 40 de ani petrecuţi în întunericul unui depozit din Gizeh, statueta unui scrib, veche de 4500 de ani, vede din nou lumina zilei. Ea se alătură altor antichităţi în vitrinele unei expoziţii prezentând capodopere de mult uitate. Expoziţia a fost dedicată centenarului Muzeului Egiptului din Cairo. Foto: Kenneth Garrett

Strălucirea vechiului Egipt, dezvăluită de săpăturile din secolul al XIX-lea, a umplut sălile Muzeului Egiptului încă de la inaugurare, în 1902.

De atunci, arheologii au descoperit numeroase alte bogăţii – statui splendide, mumii misterioase, aurul lui Tutankhamon. Multe şi-au găsit locul în muzeu; altele însă au rămas în depozite înainte de a fi fost studiate sau expuse. Vara trecută am lansat o operaţiune de căutare prin întregul muzeu, ca şi prin alte depozite din ţară, încercînd să găsesc materiale pentru o expoziţie fără precedent, vernisată în decembrie 2002.
Rezultatul, care include lucrări niciodată văzute de cercetătorii de azi, este un strălucit omagiu pentru una dintre marile civilizaţii ale lumii.
În miezul caniculei verii egiptene, cu doar cîteva luni înainte de data fixată pentru centenarul muzeului, echipa de organizare a expoziţiei a început rapid operaţiunea de colectare. Parcurgînd întregul Egipt, în numai două săptămîni această echipă a selectat comori ascunse ale căror vîrste se înşiră de-a lungul a 3.000 de ani, începînd cu perioada primilor regi şi pînă la cea greco-romană. În acelaşi timp, muncitorii zoreau pentru transformarea unui colţ din subsolul muzeului în spaţiu expoziţional. Un labirint de coridoare prăfuite şi neaerisite, plin cu lăzi, rar vizitat, a devenit locul unei călătorii aventuroase în gloriosul trecut al Egiptului.
Ca supervizor al tuturor acestor operaţii, ştiu că o statuie a dispărut temporar în anul 1902, în haosul creat la deschiderea muzeului de aducerea exponatelor. În ziua de azi, astfel de întîmplări sînt evitate prin măsuri de securitate foarte stricte. Înainte de a intra în orice depozit, echipa trebuie să taie sigilii de plumb purtînd ştampila cu numele ultimei persoane însărcinate cu administrarea acestuia.
O dată selectate, obiectele sînt transportate  în camioane protejate de poliţie. Acestea străbat Egiptul în mare viteză şi-şi fac loc cu sirene şi girofaruri prin traficul din Cairo, pînă ce ajung la intrarea de serviciu a muzeului, păzită şi ea. Muzeografii despachetează apoi totul în subsol şi pregătesc fiecare piesă.
Creatorii tuturor acestor artefacte au dispărut de mult, mormintele lor au fost îngropate în nisip, iar numele lor s-au pierdut. Însă muzeul nostru va găzdui în continuare, în noul mileniu, moştenirea lăsată de ei.

Text: Zahi Hawass, Secretar General Suprem al Antichităţilor din Egipt

(Articol publicat în ediţia revistei National Geographic din iulie 2003)

Galerie de imagini:



1 Comment

  1. Zahi Hawass este un om de stiinta extraordinar! Este mereu prezent in tot ceea ce priveste Egiptul Antic si ofera mereu informatii extraordinare despre trecutul egiptenilor! Superb!

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*