Aguateca – Revelaţii despre elita Mayaşă

Domnia lui Tan Te' K'inich, ultimul conducător al unui stat mayaş puţin cunoscut, s-a năruit brusc, păstrînd o imagine plină de măreţie a regelui. Părăsind în pripă capitala, în faţa unui atac inamic iminent, regele şi nobilii au lăsat în urmă mărturii unice ale vieţii de curte. Foto: Takeshi Inomata şi Kenneth Garrett

Chinuită de umiditate şi ţînţari, echipa noastră internaţională de arheologi a dezgropat recent o enclavă aristocrată, abandonată în jurul anului 800 d.Hr.

Aici, în mijlocul pădurii tropicale de pe teritoriul Guatemalei de azi, se afla spiritul cetăţii Aguateca,  centrul politic al cîtorva mii de mayaşi. Incendiul – provocat, probabil, de atacatori necunoscuţi –a distrus aproape toate clădirile.
În jurul anului 700 d.Hr, o puternică dinastie maya a făcut din Aguateca şi Dos Pilas două capitale gemene. Pe măsură ce luptele pentru controlul regiunii s-au ascuţit, dinastia s-a stabilit la Aguateca, aleasă se pare datorită poziţiei strategice, pe vîrful unui deal. Dar, în cele din urmă, duşmanii au pătruns în cetate.
Familia regală a abandonat palatul. Curtenii loiali au rămas să apere cetatea, în final însă au fugit şi ei – sau au fost capturaţi – avutul lor rămânând în mare parte intact.
Într-una din clădirile aristocraţiei, am descoperit bazine de piatră pentru măcinarea porumbului, semn că nobilii ţineau acolo festinuri şi ritualuri. În alta, posibil o locuinţă, Daniela Triadan a descoperit o figurină din ceramică arsă. A fost dezgropată intactă şi înfăţişează probabil un strămoş.
Palatul era aproape gol, cu excepţia unei camere sigilate. Înăuntru am zărit ceva uimitor: fragmente a două măşti rituale din ceramică subţire – singurele recuperate vreodată. Dintr-una s-a păstrat destul pentru o restaurare parţială.
Pregătindu-se să fugă din faţa duşmanilor care se apropiau, Tan Te’ K’inich, regina şi servitorii lor au ascuns probabil astfel de obiecte sacre, în speranţa că se vor întoarce vreodată. Nu s-au mai întors niciodată.

Aguateca este visul oricărui arheolog – timpul a încremenit după abandonarea şi distrugerea rapidă a capitalei. Într-una din clădirile aristocraţiei am descoperit bazine de piatră pentru măcinarea porumbului, semn că nobilii ţineau acolo festinuri şi ritualuri. Foto: Takeshi Inomata şi Kenneth Garrett

Încă dinaintea începerii săpăturilor de la Aguateca, ştiam din textele mayaşe că unii nobili lucrau atît ca artişti, cît şi ca scribi. Dar mulţimea dovezilor coroborate descoperite în acest sit ne-a surprins. În fiecare reşedinţă dezgropată am găsit urme ale activităţii artiştilor şi scribilor. Lucrînd printre rădăcinile copacilor ca să nu afectăm pădurea, am descoperit o casă ce conţinea un set de 18 topoare din piatră, de mărimi diferite. Analiza uzurii tăişului sugerează că au fost folosite pe piatră. Credem că alcătuiau trusa de scule a unui sculptor.
Ustensilele unui scrib au fost găsite împreună cu peste 300 de bucăţi de pirită din oglinzi-mozaic. Platoul de cuarţit, pisălogul şi o farfurie pătrată se foloseau la măcinarea pigmenţilor, care apoi erau păstraţi probabil într-un bol de ceramică.
Cu găuri pentru agăţat, un cap de maimuţă de numai 5 cm înălţime, splendid sculptat dintr-o scoică, era probabil prins la un obiect de îmbrăcăminte. În cosmogonia mayaşă, maimuţa era zeul protector al scribilor.
Un alt chip de zeu dă formă unui vas în care se ardea tămîie; a fost găsit în aceeaşi clădire în care erau şi vasele de piatră pentru măcinat porumbul. Distrus sub dărîmăturile din timpul ultimului incendiu, se presupune că ar fi avut un rol ritual.
Duşmanul nu era interesat doar de cuceriri. Voia să şteargă Aguateca de pe faţa pămîntului.
Ultimele zile ale acestei cetăţi din junglă trebuie să fi fost disperate. Familia regală fugise şi fortificaţiile blocau principala stradă ceremonială. Rămînînd la posturile lor, nobilii trebuie să fi încercat să ignore pericolul iminent păstrînd tradiţiile, cum ar fi muzica. Printre instrumentele lor, descoperite în fiecare casă, se găsea şi un preţios flaut din ceramică, aproape intact.
Aveau şi alte îndeletniciri de rutină care să-i distragă. Scribul care trăia în casa cu oglinzi din pirită e posibil să fi lustruit o podoabă regală pentru cap, numită Sak Hunal. O piesă asemănătoare apare printre însemnele suveranităţii regelui Tan Te’ K’inich, pe monumentul său de piatră, ruinat.
Cînd a atacat, duşmanul a lovit fulgerător: a ars totul şi a dispărut. Nimeni nu s-a întors pentru a reînvia Aguateca: a rămas pradă junglei şi răgetelor jaguarilor.

Text: Takeshi Inomata

(Articol publicat în ediţia revistei National Geographic din mai 2003)



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*