Oraşul regal mayaş

Mozaicul, de 10 cm, dovedeşte existenţa comerţului cu aşezări din zona de coastă, fiind realizat din cochilii de Spondylus, o scoică de mare apreciată. Hieroglifele dezvăluie că regele din Piedras Negras a fost capturat de un rege inamic în jurul anului 800 d.Hr.. Foto: Kenneth Garrett

De ce să te întorci la un oraş mayaş descoperit pentru prima dată în anii 30, un loc devenit faimos cînd, după două decenii, aici a fost decriptat în premieră alfabetul hieroglific mayaş?

“Am plecat la Piedras Negras pentru că era pe cale să redevină un “oraş pierdut” – spune Stephen Houston, arheolog şi expert în scrierea maya. Arheologia s-a schimbat enorm şi se pun noi întrebări despre viaţa urbană mayaşă.” Îndepărtatul Piedras Negras, aşezat lîngă rîul Usumacinta, s-a dezvoltat dintr-un mic sat, a înflorit de-a lungul a circa 400 de ani, apoi s-a prăbuşit. Pentru a afla motivele, Houston, de la Brigham Young University, a lucrat în acest loc timp de 6 ani.
Înainte de a ajunge la mayaşi, el a trebuit să treacă de marxişti! Au fost necesare negocieri delicate pentru a convinge gherilele să-şi părăsească ascunzătorile, astfel încît echipa lui Houston, care-l includea şi pe Héctor Escobedo, unul dintre directorii Universidad del Valle, Guatemala, să-şi poată stabili tabăra. Cînd, în sfîrşit, au început săpăturile în 1997, au realizat că prezenţa gherilelor protejase, involuntar, site-ul: “E greu să jefuieşti un mormînt atunci cînd asupra ta stă aţintită o mitralieră!”

Aşteptarea a meritat: oraşul mai avea multe bogăţii de dezvăluit. Utilizînd inscripţiile de pe stelele funerare, purtînd numele conducătorilor şi anii lor de domnie, Houston a putut data multe dintre obiectele descoperite, clarificînd, totodată, istoria oraşului şi succesiunea dinastiilor.
În jurul anului 400 d.Hr., regii maya au început să construiască piramide şi pieţe publice în Piedras Negras, ca simboluri ale legăturilor lor cu zeii şi pentru a-şi legitima propriile domnii. Populaţia oraşului a crescut la 5.000 de locuitori. Apoi, prin anul 800 d.Hr., nişte invadatori l-au capturat pe rege. Piedras Negras “s-a mai zbătut cîteva zeci de ani – spune Houston -, dar, o dată regele dispărut, oraşul şi-a pierdut raţiunea existenţei”. Palatele au fost transformate în locuinţe pentru mai multe familii, iar băile de abur rituale s-au umplut cu gunoi. Curînd, cu toţii au abandonat Piedras Negras. Soarta oraşului sugerează puternic că prăbuşirea culturii maya nu se leagă de secetă sau suprapopulare, spune Houston, ci de dispariţia curţii regale şi de pierderea încrederii publice în autoritatea ierarhică. Lucrurile pe care locuitorii din Piedras Negras le-au lăsat în urmă continuă să-şi spună povestea. Stephen Houston o ascultă.

Text : Margaret G. Zackowitz

(Articol publicat în ediţia revistei National Geographic din august 2003)

Galerie de imagini:



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*