Mormintele peruane ale oamenilor norilor

Cu un vîrf ascuţit, răbdare şi ceva fungicid, arheologul Victor Fernández Aznarán curăţă mîzga de pe o sculptură în mahon, veche de 500 de ani, la Los Pinchudos, un grup de morminte cioplite în stîncă. Locul oferă informaţii preţioase despre chachapoya. Foto: Ricardo Morales Gamarra

Arheologii se aventurează în hăţişurile periculoase din interiorul pădurilor tropicale peruane, pentru a salva morminte străvechi şi nepreţuitele lor statui. „Los pinchudos“ se încăpăţînează să reziste peste veacuri, într-o oază aridă din jungla tropicală.

Umăr la umăr şi aproape goale, statui ca nişte gnomi au rezistat timp de veacuri la Los Pinchudos, un complex de nouă morminte din piatră şi ghips, zidite sus, într-o scobitură de stîncă, într-una din pădurile tropicale din nordul Perului. Sculpturile în mahon, înalte de jumătate de metru, au privit mute cum hoarde de hoţi se căţărau să jefuiască mormintele. Vandalii chiar au distrus una dintre cele şase statui neobişnuite, al căror organ bărbătesc viguros a inspirat numele de „Los Pinchudos“ („falusurile mari“, în argou). În 1980, cînd localnicii au adus cercetătorii în acest loc, mormintele erau aproape goale. Totuşi absenţa mumiilor nu l-a descurajat pe arheologul Warren Church, care lucrează de 19 ani ca să salveze Los Pinchudos şi să îi afle secretele. Se ştiu prea puţine despre triburile muntene care, în secolul al X-lea, au început să-şi croiască aşezări în jungla deasă de pe masivele dintre rîurile Marañón şi Hullaga. Incaşii îi numeau chachapoya, adică Oamenii Norilor. Deşi nu au lăsat în urmă un limbaj scris, au rămas de la ei nenumărate ruine de piatră în această sălbăticie verticală, năpădită de orhidee, fluturi şi jaguari, unde tufişurile dese şi ceaţa ascund cu totul prăpăstii abrupte. Timp de peste 500 de ani, chachapoya şi-au făcut satele şi ogoarele pe terase tăiate în abrupturi, au crescut lame şi porci de guineea şi s-au luptat între ei. În jurul anului 1470, incaşii au cucerit regiunea. În 1535, cînd au sosit spaniolii, supravieţuitorii chachapoya li s-au alăturat pentru a-i nimici pe incaşi, impresionîndu-i pe europeni cu vitejia lor în bătălie. Pînă la 1700, variola şi alte boli răpuseseră majoritatea populaţiei chachapoya.
Los Pinchudos reprezintă o verigă esenţială de legătură cu acest popor dispărut. Cercetătorii nu ştiu cine sînt cei înmormîntaţi aici, dar cred că mormintele seamănă cu ruinele chachapoya din apropiere, de la Gran Pajatén. Chiar şi prădat, situl mai deţinea artefacte seducătoare, cum ar fi bijuterii din scoici, ceea ce sugerează existenţa unor contacte cu populaţiile de pe coastă. Cele mai surprinzătoare sînt statuile.
Obiectele din lemn rareori supravieţuiesc în umiditatea ridicată a pădurilor tropicale. Cercetătorii consideră că prezervarea statuilor se datorează microclimatului arid al zonei unde se găseşte situl. Mormintele s-ar fi distrus poate fără ajutorul lui Church şi al expertului peruan în conservare Ricardo Morales Gamarra, care au restaurat fundaţiile erodate. Church crede că Los Pinchudos şi împrejurimile sale vor furniza volume întregi de informaţie despre această cultură dispărută.

Text: Peter Gwin

  • Proiectul Los Pinchudos: cel mai elaborat complex funerar al populaţiei chachapoya
  • Traseu: trei zile de mers pe jos prin jungla andină
  • Obstacole: aer rarefiat, alunecări de teren, inundaţii
  • Cel mai groaznic moment: un bolovan uriaş aproape striveşte tabăra
  • Statutul sitului: păzit şi închis tuturor, cu excepţia misiunilor ştiinţifice.

(Articol publicat în ediţia revistei National Geographic din mai 2004)

Galerie de imagini:



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*