Slujitorul Zeului Soare

Un mormînt uluitor, văzut pentru prima oară, oferă indicii despre zarva stîrnită acum mai bine de 3.300 de ani de Akhnaton, faraonul eretic al Egiptului. Cel care intenţiona să-l folosească, un păzitor de odoare, a inclus numele lui Akhnaton, al reginei sale Nefertiti şi al patronului lor – Zeul Soare, Aton – în basoreliefurile originale. Foto: Kenneth Garrett

Un mormînt uluitor, văzut pentru prima oară, oferă indicii despre zarva stîrnită acum mai bine de 3.300 de ani de Akhnaton, faraonul eretic al Egiptului.

Cel care intenţiona să-l folosească, un păzitor de odoare, a inclus numele lui Akhnaton, al reginei sale Nefertiti şi al patronului lor – Zeul Soare, Aton – în basoreliefurile originale.

Experienţa, intuiţia şi un pic de noroc m-au adus la acest mormînt din cimitirul antic din Saqqâra. Găsisem deja, cu sprijinul Ministerului de Externe al Franţei, situri funerare săpate într-o stîncă din zonă , dintre care unul fusese pregătit pentru un înalt funcţionar al lui Ramses cel Mare, iar altul aparţinea unei femei numite Maïa, doica celebrului Tutankhamon, un succesor al lui Akhnaton. În timp ce echipa mea umplea sacii de nisip ca să susţină săpăturile, lopeţile au dat peste o deschizătură în stîncă. O dată îndepărtat nisipul, ne-am trezit în faţa colonadei unei capele funerare cu stela cioplită în piatră. În stînca din spatele ei am găsit două încăperi cu pereţii interiori acoperiţi de basoreliefuri, urmate de un şir de trepte care duceau la o cameră funerară neterminată. Inscripţiile indică faptul că proprietarul avea două nume, Raïay şi Hatiay.

Fiu al unui bijutier, Raïay a ajuns unul dintre administratorii importanţi ai odoarelor din templele lui Aton din oraşul Akhetaton (noua capitală) şi din Memphis (vechea capitală). Acest om a păzit aurul şi alte ofrande aduse zeului Aton în două oraşe-cheie din Egipt. Sigur el avea legături strînse cu Akhnaton însuşi. Multe basoreliefuri de pe mormînt mărturisesc ataşamentul lui Raïay faţă de credinţa eretică a faraonului. Dar unele dintre ele au fost evident schimbate, se pare în timpul vieţii lui Raïay. Întrebarea care se pune acum este – de ce ?

Basoreliefuri minunate, măiestrite de cei mai buni artişti ai timpului, împodobesc mormîntul lui Raïay, însă scopul lor nu era doar estetic. Învestite cu puteri magice, ele erau menite să înlesnească drumul către viaţa de dincolo şi să-i stea alături pentru totdeauna mortului. În ritualul de „deschidere a gurii“, un preot îi redă simţurile mumiei lui Raïay, pe care o rudă îndoliată o ţine ridicată în picioare. Această scenă dovedeşte că ceremoniile tradiţionale pentru pregătirea mortului s-au păstrat şi în timpul domniei neortodoxe a lui Akhnaton. Din textele însoţitoare, strîns legate de adoraţia pentru Aton a faraonului, lipsesc obişnuitele referiri la Osiris, stăpînul tărîmului de dincolo. De fapt, toate inscripţiile de pe pereţii mormîntului îl venerează doar pe Aton. Însă pe stela de la intrare sînt menţionate numele cîtorva zei egipteni.

Raïay a construit mormîntul pentru el şi soţia lui; ea apare în spatele lui, şezînd şi aducînd o ofrandă de flori, dar mormîntul nu a fost folosit niciodată. Imaginea lui Raïay păzeşte trecerea către o cameră mortuară neterminată. Chiar şi după ce egiptenii au abandonat obsesiile lui Akhnaton, mormîntul a rămas controversat, în ciuda adăugirilor ulterioare. Intuind tensiunile, se pare că Raïay a abandonat mormîntul. Se poate să-şi fi salvat astfel cariera, făcînd totuşi uz şi de relaţiile politice. Inscripţiile ne spun că soţia sa se numea Maïa. E oare aceeaşi Maïa al cărei mormînt l-am găsit alături, cea care a fost doica regelui Tut? Dacă da, l-a ajutat ea pe Raïay să reintre în graţiile noului suveran? Şi, pînă la urmă, a fost el îngropat alături de soţia lui? Răspunsurile pot să mai zacă ascunse în stînca din Saqqâra.

Text: Alain Zivie

Articol publicat în ediţia de octombrie 2004 a revistei National Geographic.

 



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*