O credinţă renaște în Brooklyn

Un hol luminat de lumînări duce la intrările separate pentru bărbaţii şi femeile care vin să viziteze mormîntul lui Menachem Mendel Schneerson. Acest rebbe a lansat un efort global de a reînvia practicarea iudaismului. Foto: Carolyn Drake

Evreii lubavici îşi răspîndesc mesajul ca niciodată pînă acum.

Crescută în credinţa catolică, Sheila Bar-Levav s-a convertit la iudaism, religia soţului ei. I-a înscris pe copiii lor la o grădiniţă din New York condusă de rabinul lubavici Aaron Raskin şi soţia sa, Shternie. Datorită influenţei lor, Bar-Levav şi soţul ei sînt acum evrei practicanţi – o transformare care întruchipează eforturile de o viaţă ale soţilor Raskin. Convins că o lume mai sfîntă ar grăbi sosirea lui Mesia, rabinul Raskin vorbeşte cu pasiune despre readucerea evreilor la credinţă: „Trebuie să reaprindem scînteia.“

Regretatul rebbe (învăţător) lubavici, Menachem Mendel Schneerson, a aprins această flacără pentru mii de credincioşi. O mică dar sonoră facţiune a credincioşilor lubavici consideră că Schneerson chiar este Mesia şi îl venerează ca atare. Dar cei mai mulţi onorează pur şi simplu memoria celui care a contribuit la revitalizarea unei religii persecutate de Hitler şi Stalin.

Născut în Ucraina în anul 1902, Schneerson a sosit în Statele Unite în 1941, cucernic şi determinat. Aparţinea Grupului Ortodox Chabad-Lubavici – „Chabad“, de la cuvîntul evreiesc pentru înţelepciune, înţelegere şi cunoaştere, „Lubavici“, după oraşul rusesc unde fusese iniţiată mişcarea la sfîrşitul anilor 1700.

Avînd sediul acum la Crown Heights, Brooklyn, grupul era relativ mic şi puţin cunoscut cînd Schneerson a devenit rebbe, în 1951. În cei 43 de ani cît a deţinut funcţia, el a înfiinţat un sistem de shluchim, sau emisari, însărcinaţi să meargă în lume pentru a deschide centre chabad, răspîndind cunoaşterea Torei şi a iudaismului. Unii s-au temut că mişcarea lubavici va slăbi după moartea învăţătorului, în 1994. Astăzi însă există peste 3.000 de centre în 70 de ţări – aproape jumătate dintre ele fondate după moartea lui Schneerson.

Ca toate grupările religioase, şi aceasta are detractori, scăpări, episoade întunecate. La vremea lui, Schneerson a stîrnit controverse uriaşe. El a susţinut o interpretare strictă a Torei, propovăduind că numai cei născuţi din mamă evreică sau convertiţi de rabini ortodocşi pot să obţină cetăţenia israeliană – un mesaj care i-a ultragiat pe mulţi evrei. În 1991, cînd o maşină din anturajul învăţătorului a lovit mortal un copil negru, unii membri ai comunităţii de culoare din Crown Heights s-au înfuriat şi au izbucnit violenţe. Criticii mişcării iau în derîdere astăzi restricţiile pe care le văd la femei şi credinţa habotnică a facţiunii mesianice.

Totuşi Schneerson – un orator fascinant, ale cărui cuvinte au umplut volume – încă exercită o puternică atracţie asupra adepţilor săi. „Învăţătorul este mai prezent ca oricînd – spune Raskin. Influenţa lui e nepieritoare.“
Credincioşii îi simt prezenţa lui Schneerson mai ales la mormîntul lui din Queens. „A devenit un adevărat far călăuzitor la care vin oamenii“ – spune rabinul Yehuda Krinsky, un important lider lubavici. Creşterea rapidă a grupului atestă puterea învăţătorului, care nu şi-a numit nici un succesor, sugerînd că mişcarea lubavici răspunde nevoilor spirituale ale multor evrei dornici să se întoarcă la credinţa lor.

Text: Carolyn Drake

Articol publicat în ediţia de februarie 2006 a revistei National Geographic România



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*