Avatarurile Pietei Obor

Imagine articol

O schimbare de macaz: Primaria Sectorului 2 a decis sa transforme aceasta piata, balcanica prin traditie, intr-un complex occidental.

 

Text: Catalin Gruia

 

Cel mai mare complex agroalimentar din capitala este in pragul unei noi metamorfoze, dintr-un lung sir de peste 3 secole.

Atestat documentar pentru prima data in secolul al XVII-lea, in actele Manastirii Stelea, Oborului i se spunea pe vremuri Targul din Afara (pentru ca se tinea in afara orasului).

In vremea domniei lui Matei Basarab (1632-1654), Targul din Afara se gasea la marginea mahalalei Sibilelor (azi – intersectia Mosilor cu Hristo Botev), la bariera de rasarit a Bucurestiului. Pe masura ce orasul a crescut, targul a tot fost impins spre rasarit, odata cu bariera.

Conform istoricului George Potra, traseul primului veac de mutari continue ale Oborului poate fi reconstituit dupa numele strazilor pe unde a trecut: Olari, Calusei, Vaselor, Buciului, Brasoveni sau altele care amintesc de indeletniciri legate de targ. La sfarsitul secolului al XVIII-lea, Targul din Afara a ajuns pe mosia Colentina, suprapunandu-se peste locul unde se desfasura traditional piata produselor legate de stravechea sarbatoare de pomenire a mortilor, Targul Mosilor.

Cum avea mosie in apropiere, principele Grigore Ghica (1822-1828) a fixat Oborul in locul unde este acum, permitand ca bariera sa treaca de terenul pe care se desfasura targul. In mai multe randuri, au existattentative de mutare a Targului din Afara in diverse locatii, dar oamenii au continuat sa vina in locul indatinat.

Pe vremea lui Cuza s-a incercat transformarea Targului Mosilor – printr-un anteproiect de lege nefinalizat – in expozitie nationala anuala pentru toata Romania. Ideea s-a realizat partial in 1924, cand Mosii au fost transformati in expozitie anuala. Primarul de atunci voia sa-l transforme intr-un targ de mostre, dupa modelul celor din Apus.

In ultimele decenii ale secolului al XX-lea, stingerea cu incetul a Targului Mosilor si restrangerea spatiului alocat au dus la diminuarea rolului Oborului in oras. „Amenajarile arhitectural-urbanistice total neadecvate au dovedit ignorarea traditiei“ – spune istoricul de arta Cezara Mucenic, de la Muzeul de Istorie a Bucurestiului.

 

Se vand produse de proasta calitate, se fura la cantar, se fura portofele, e mizerie, misuna personaje dubioase – dar toate astea tin de fapt de o proasta organizare din partea primariei si de lipsa de interes in a investi si a practica un comert civilizat. Caracterul de piata ambulanta al Oborului ar fi putut fi o nota pozitiva in cadrul peisajului urban bucurestean“ – spune arhitectul Petru Mortu.

 

Primaria a decis sa evacueze comerciantii din Obor, pentru a face loc noului complex de peste 100 de milioane de euro. „Nu va place unde e ieftin si bun. Las’ sa luati de unde este scump si prost!“ – a rabufnit un tarabagiu.



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*