Neamuri Ţigăneşti

O familie din neamul cărămidarilor pozează la locul de muncă. „Un neam de romi e un grup mare de familii ai căror membri practică aceeaşi meserie, însuşită (cel puţin până la un moment dat al istoriei) în mod specific, tradiţional“ – spune dr. Vasile Burtea, sociolog specializat în relaţii interetnice şi minorităţi.

De ce şi în ce fel sunt romii împărţiţi în neamuri?

În ultimele decenii, tot mai mulţi ţigani şi-au uitat sau au ajuns să ignore tribul de care aparţin. O treime dintre romii care trăiesc în România nu se mai definesc ca membri ai unor neamuri anume – arăta o cercetare din 1992 coordonată de sociologii Elena Zamfir şi Cătălin Zamfir.

Unele neamuri – cum sunt netoţii sau ciurarii – au dispărut aproape complet. Cei mai mulţi dintre cei care încă se consideră parte dintr-un neam sunt: vătraşii (13,8%), căldărarii (5,9%), rudarii (4,5%), spoitorii (3,7%), mătăsarii (3,2%), ursarii (2,7%), cărămidarii (1,5%), gaborii (1,4%), florarii (1,2%).

Cum în India străveche profesia era de regulă moştenită şi practicată în familie – secretele meseriei fiind transmise din tată în fiu , majoritatea neamurilor de romi s-au constituit, unele începând chiar din vremea migraţiei spre Europa, în jurul diverselor îndeletniciri cu care ţiganii îşi câştigau traiul.

„Neamurile de romi reprezintă o europenizare a organizării tradiţionale din vechea Indie, prin trecerea în prim-plan a corporaţiilor meseriaşilor indieni, care au înlocuit vechile canoane şi precepte ale castelor, devenite anacronice şi inoperante social“ – spune dr. Vasile Burtea.

Geambaşii
Ocupaţie: Comerţul cu cai.
Istoric: Deşi aproape dispărut, neamul lor a înregistrat un uşor reviriment în ultimii 15 ani prin judeţele Arad, Braşov sau Brăila.
Specific: Au fost şi rămân specialişti în „întinerirea“ şi vindecarea cailor.

Vătraşii
Ocupaţie: Diverse munci pe lângă curţile boiereşti sau mănăstiri; agricultura.
Istoric: Ţiganii de „vatră“ au fost legaţi de pământ dinainte de dezrobire şi de reforma agrară din 1864. După emancipare, mulţi ţigani fără meserie şi fără lot au intrat în familia vătraşilor.
Specific: Romii „de vatră“ şi-au pierdut primii modul de viaţă tradiţional şi limba.

Lăutarii
Ocupaţie: Muzica.
Istoric: Lăutarii sunt un neam desprins din vătraşi pe la mijlocul secolului al XX-lea.
Specific: Lăutarii din mediul rural cântau la sărbători şi erau agricultori zi de zi. La oraş, erau mai specializaţi şi trăiau mai uşor. Unii dintre cei mai talentaţi au ajuns artişti consacraţi.

Rudarii
Ocupaţie: Căutarea şi prelucrarea aurului, a lemnului moale şi culesul fructelor de pădure.
Istoric: De pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea, când găsirea aurului a devenit tot mai anevoioasă, s-au
dedicat prelucrării lemnului.
Specific: Rudarii sunt descendenţii străvechilor aurari din India. Sunt cunoscuţi şi sub denumirile de
băieşi, lingurari, blidari.

Cocalarii
Ocupaţie: Fabricau obiecte din oase de animale (piepteni, mânere, ornamente etc.)
Istoric: După ce, odată cu industrializarea, produsele lor n-au mai avut căutare, majoritatea cocalarilor
s-au orientat, devenind în special gunoieri sau negustori de fulgi şi vase de bucătărie.
Specific: Cocalarii sunt cel mai probabil urmaşii prelucrătorilor de fildeş din India.

Spoitorii
Ocupaţie: Spoirea (cositorirea) de vase; cerşitul.
Istoric: După colectivizarea forţată începută în anii ‘50, cei mai mulţi au devenit agricultori.
Specific: Sunt urmaşii romilor veniţi din Turcia.
Erau printre cei mai săraci ţigani; călătoreau în căruţe cu coviltir, trase de bivoliţe.

Florarii
Ocupaţie: Comerţul cu flori.
Istoric: Sunt un neam relativ nou, care a apărut şi s-a dezvoltat rapid în perioada interbelică.
Specific: |n prezent, florarii sunt cea mai omogenă categorie de romi, relativ bogată.

Fierarii
Ocupaţie: Confecţionarea de unelte şi obiecte din fier.
Istoric: Au deţinut monopolul prelucrării fierului în tot Evul Mediu. În secolul al XX-lea, mulţi au devenit
agricultori sau muncitori în industrie. După ’89, puţinii fierari rămaşi la sate lucrează iar căruţe şi unelte.
Specific: Au fost înstăriţi, printre primii sedentarizaţi, dar şi printre primii care şi-au pierdut limba.

Căldărarii
Ocupaţie: Confecţionarea de căldări, tigăi, oale, alambicuri etc. din tablă de aramă şi din aluminiu.
Istoric: De la începuturi au trăit în corturi, călătorind în căruţe colorate. Mulţi şi-au păstrat stilul tradiţional de viaţă până foarte recent. Au fost sedentarizaţi ultimii.
Specific: La căldărari se păstrează poziţia de bulibaşă (şef) şi practica judecării (kris) de către
bătrâni ai comunităţii.

Gaborii
Ocupaţie: Comerţ, tinichigerie, profesii moderne.
Istoric: Sunt romi ardeleni, care şi-au luat numele după proprietarul moşiei unde au lucrat.
Specific: Bărbaţii îşi poartă cu mândrie celebrele pălării negre. Nu este un neam cu o meserie anume.

Argintarii
Ocupaţie: Confecţionarea de podoabe.
Istoric: Excelenţi meseriaşi, au reprezentat o elită a neamurilor ţigăneşti. În prezent mai sunt foarte puţini în Teleorman, Bucureşti, Ialomiţa şi Tulcea.
Specific: În cadrul comunităţii se practică încă judecata şi căsătoria tradiţionale.

Ursarii
Ocupaţie: Dresau urşi.
Istoric: Strămoşii lor au fost magicieni, dresori, saltimbanci etc. În Evul Mediu, colindau satele şi
oraşele cu ursul, câştigându-şi traiul. După ce meşteşugul a dispărut, la începutul secolului trecut, ursarii au învăţat din meseriile altor neamuri.
Specific: După sedentarizare, s-au aşezat în grupuri relativ compacte, păstrându-şi limba şi tradiţiile.



5 Comments

  1. Indiferent in ce neamuri sunt impartiti ei tot tigani roman. Pacat ca li s-a atribuit sitagma de ROMI. Numele lor a fost dintotdeauna acela de TIGANI.

    MIRCEA

  2. Mai sunt caramidarii si rotarii. Caramidarii faceau caramizi pe malul apelor, unde gseau pamant nisipos. Roatrii faceau carute si roti de caruta. Reparau carute si roti, vopseau carutele care se chemau ghiociuri

  3. Rudarii nu sunt tigani, cel putin asaarata toate dovezile. Rudarii nu vorbesc si nu au vorbit niciodata limba tiganeasca si nu au fost niciodata robi. In plus sunt perfect integrati in societate, chiar daca in general sunt foarte saraci. Poate niste teste ADN ar ajuta la identificarea lor etnica si ce inrudiri si origini au. Deocamdata sunt o etnie misterioasa, cel putin asa par pt mine. Sunt oameni muncitori, modesti, joviali, plini de solicitudine si in general cinstiti si corecti. Am interactionat cu ei la bunici, fie cand erau tocmiti pt munci agricole cu ziua, fie cand cumparam diverse obiecte de la ei in targurile saptamanale sau la balciuri, si tot timpul mi-au lasat o impresie extrem de buna. Pt mai multe informatii: https://limbaromana.org/revista/cine-sunt-rudarii/

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*