Pe urmele lui Korosi Csoma Sandor

Manastirea Phugtal, aflata la 3.850 de metri inaltime, e veche de 1.000 de ani. Drumul pe jos din Purne pana la Manastirea Phugtal dureaza cam doua ore prin valea ingusta, spectaculoasa a Raului Tsarap. In aceasta manastire a trait si a studiat Csoma timp de 21 de luni, alaturi de calugarul budist Sangye Puntsog. Din manastire, Csoma a cumparat manuscrise tibetane vechi, pe care le-a trimis Academiei Maghiare.

 

Acum 200 de ani, un secui din Ardeal a plecat pe jos in Tibet, in cautarea originilor poporului maghiar.

Text: Andreea Campeanu

Pe vremea cand era un pusti de clasa a 6-a, fotograful targumuresean Suto Zsolt a scris o compunere despre Korosi Csoma Sandor, un secui din Ardeal nascut in Chiurus, judetul Covasna, in 1784, care, in urma cu aproape doua sute de ani, a plecat pe jos in Asia, in cautarea originilor poporului maghiar.

Desi nu si-a atins niciodata scopul, el a facut primul dictionar tibetan-englez. Suto si-a rupt atunci compunerea in bucati, pentru ca luase nota 7. Cu ani mai tarziu, pasionat fiind de filosofia budista, drumul l-a dus la acelasi Csoma. In randul maghiarilor s-a format o traditie de “a se duce pe urmele lui Csoma”.

S-au scris despre viata lui carti, cercetatori, lingvisti, artisti si istorici au fost inspirati in munca lor de povestea lui si tot mai multi pelerini pleaca pe urmele sale in fiecare an. Datorita modului sau de viata si relatiei sale cu budismul, el e respectat ca bodhisattva. Atras, pe de o parte, de viata iesita din comun a acestuia, satul, pe de alta, de galagia orasului si finantat de o asociatie din Cluj, Suto a pornit spre India, pe urmele orientalistului.

Csoma era un barbat inteligent, cu un corp puternic. Ducea o viata asceta, era retinut fata de cei din jur, nu bea alcool, nu se atingea de carne si dormea pe podea. Invatase 13 limbi straine, iar pana la sfarsitul vietii a reusit sa stie 17. A studiat la Universitatea din Gottingen, din Germania. Desi dupa absolvire i se oferise o slujba decenta ca profesor, curiozitatea, sau poate chiar fanatismul, l-a impins sa porneasca spre est, in cautarea originilor limbii ungurilor.

In perioada aceea, in randurile maghiarilor era foarte populara ideea ca stramosii lor au venit din Orient. La 35 de ani, cu doar 200 de forinti in buzunar, Csoma a pornit spre Asia. Se spune ca se pregatea inca de tanar pentru acest drum si din cauza asta a dus o viata atat de dura.

Nu a fost sustinut de nimeni in aventura sa, cunoscutii incercand mai degraba sa-l impiedice. Nu a lasat familie sau prieteni in urma. Nu exista dovezi ca ar fi avut vreo iubita in tara sau in India. Povestile spun insa ca in jurul manastirilor budiste in care a invatat tibetana se joaca urmasi de-ai lui.

Dupa doi ani de calatorit pe jos, cu vaporul sau cu caravane, a ajuns in cele din urma in Ladakh, unde a lasat deoparte scopul initial si, incurajat de delegatul britanic din acea perioada, a inceput sa studieze tibetana. A invatat impreuna cu un lama timp de sapte ani, cu ajutor financiar de la britanici.

A trait in camere mici si friguroase in manastirile sau forturile din Himalaya. Nu facea foc, pentru ca fumul l-ar fi impiedicat sa citeasca, si manca aproape exclusiv ceaiul cu unt si cu orz. Süto ´, singur, inarmat cu aparatura foto, a calatorit timp de trei luni prin Himalaya, vizitand locurile in care a locuit si a studiat ardeleanul: in Leh si Zangla si in manastirile din Kanam si Phugtal.

La sfarsitul celor sapte ani traiti in Tibet, Csoma si-a incheiat misiunea: a strans suficient material pentru lucrarile sale si a plecat spre Calcutta pentru a-si incredinta truda tiparului. Totusi, in timp ce oamenii de stiinta din Occident il considera pe Csoma intemeietorul studiilor tibetane si cel care a deschis poarta budismului catre lume, opinia generala din tara a fost dezamagita de faptul ca nu si-a atins scopul pentru care pornise spre Asia.

In 1842, el a murit si a fost inmormantat in Darjeeling, in nordul Indiei. Sus, pe inaltimile Muntilor Himalaya, calatorind, fotografiind si stand de vorba cu localnicii, Süto´´ si-a gasit linistea interioara si a inteles povestea calatorului care a plecat singur in lume.



2 Comments

  1. Ma plec in fata spiritului sau de cautator al radacinilor maghiare cu toate ca nu a reusit. Admirabila sintagma MA DUC PE URMELE LUI KOROSI.

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*