În mintea păsărilor

În ediția de februarie, continuăm Anul păsărilor cu un nou episod care subliniază cât pot fi de deștepte zburătoarele. Articolul la pagina 88. Foto: CHARLIE HAMILTON JAMES

Citește editorialul numărului de februarie 2018 al revistei National Geographic România.

În dimineața zilei de 1 ianuarie 2018, o lumină dumnezeiască s-a pogorât peste Valea Gurghiului. M-a uluit tocmai pentru că a picat între săptămâni lungi de iarnă mohorâtă. Am ieșit la plimbare sub imperiul unei chemări irezistibile. Dar n-am ajuns prea departe. La câteva sute de metri în spatele casei, m-am oprit la poalele unui cucui ruginiu de deal, cu pădure rară și desfrunzită, deasupra căruia se încinsese o horă de corbi.

Erau vreo 30, rotindu-se mari și solemni, când în perechi, când câte trei, mai apoi toți în cerc, rotocol după rotocol, electroni gravitând leneș în jurul unui nucleu magic, ca apoi, pe neașteptate, gașca să explodeze ca o grenadă, fiecare în altă direcție, dar numai câteva zeci de secunde, căci apoi se coagula la loc, cu croncănituri înalte. Acum păreau că se luptă, acum se îmbrățișau, aici defilau, dincolo explodau într-o coregrafie hipnotizantă, un dans sacru al bucuriei care mi se transmitea și mie. N-am avut camera foto cu mine, dar este unul dintre tablourile de natură care mi s-au întipărit pe retină: o procesiune de zburătoare în sutane negre pe scena unui cer albastru, cu pete pufoase de nori, peste delușorul ruginiu, scăldat într-un soare miraculos, ce se revărsa până în zare, peste casele din vale.

Am rămas țintuit două ore în fața acestui spectacol de balet aerian, rumegând întrebări. Ce făceau ei acolo? Un fel de ritual? Ce o fi în mintea lor?

În urmă cu câteva decenii, oamenii de știință încă erau de părere că păsările sunt bioroboței conduși de instinct. În anii din urmă, o pleiadă de studii au demonstrat că creierele păsărilor au structuri nervoase similare neocortexului mamiferelor. Conform soților Nathan Emery și Nicola Clayton (ea psiholog la Cambridge, el expert în biologie cognitivă la Universitatea Queen Mary din Londra), „primatele superioare și corvidele și-au dezvoltat evolutiv capacități cognitive complexe asemănătoare pentru că s-au confruntat cu presiuni similare. Ambele trăiesc în grupuri sociale, ceea ce le impune înțelegerea motivațiilor și dorințelor celorlalți, și ambele caută și procesează o largă varietate de alimente, dintre care unele nu se pot obține decât prin crearea unei unelte.“

Veți vedea cum membri ai familiei corvidelor pot aduce cadouri unei fetițe prietene. Sau cum își meșteresc unelte și fac politică de alianțe.

Dar nu numai lor le merge mintea. Pițigoii-japonezi au un fel de gramatică pentru combinarea piuiturilor. Perușii-vrabie din America de Sud se cheamă pe nume. Masculii de cacadu-de-palmier curtează femelele bătând la tobă. Porumbeii au o super-memorie. Ce să mai zic de papagalii-gri! Până și găinile trăiesc în societăți ierarhice, deosebesc numerele și pot să se plictisească…

 

Cătălin Gruia



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*