Sărbătoarea reîntoarcerii

Întâmplările transmise live din cuibul monitorizat de cameră din satul Dumbrăvioara, județul Mureș, au fost urmărite anul trecut de peste 35.000 de privitori pe www.milvus.ro/webcam. Foto: KÓsa Ferenc

Citește editorialul numărului de martie 2018 al revistei National Geographic România.

Abia așteptăm să se întoarcă berzele. Fiul meu Vladimir și cu mine avem un joc când mergem cu mașina la Târgu Mureș: ne întrecem cine vede primul cele mai multe cuiburi de barză. Și-s mulți stâlpi de curent cu cuiburi în zona noastră. Conform profesorului clujean Kósa Ferenc, cel mai vechi (din 1934) cuib de barză din România  (evident, nu  pe rețeaua de electricitate) există încă în Gurghiu, în satul vecin. Iar în alt sat din apropiere, la Dumbrăvioara, Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii „Grupul Milvus” face minuni cu și pentru berze. Ale noastre se întorc după o călătorie epuizantă de circa 9.000 km și 45 de zile, uneori tocmai din Africa de Sud, evitând pe cât posibil întinderile mari de apă, urmând o rută estică, peste Valea Mării Moarte, peste Bosfor…

„Păsările migratoare folosesc diverse indicii pentru navigație – soarele, reperele terestre, stelele și chiar câmpul magnetic al Pământului. Unele migrează doar pe distanțe scurte, dar migratoarele extreme traversează oceane și continente că să ajungă la locurile de cuibărit și la sursele de hrană sezoniere”, explică jurnalistul Yudhijit Bhattacharjee în reportajul „Migrații epice” de la pagina 20.

Ritualul migrației anuale a păsărilor a început în urmă cu peste 15.000 de ani, odată cu  modificările climatice și geografice de la sfârșitul ultimei glaciațiuni. O mână nevăzută a setat atunci alarma unui un ceas intern în sânul păsărilor – care le anunță în fiecare toamnă, odată cu scurtarea zilelor, împuținarea hranei și încruntarea vremii că este timpul să pornească spre sud, într-o călătorie epică de mii de kilometri, peste munți și deșerturi. Apoi, când vremea se schimbă iar, se dă startul către nord, unde miliardele poporului zburător pornesc pentru reproducere și ciclul se reia.

Progresele făcute prin urmărirea din satelit le permit cercetătorilor să analizeze subiectul mai amănunțit ca niciodată. Veți citi în această ediție despre uimitoarele performanțe ale păsărilor, dar cum schimbările climatice și noi, oamenii, le facem viața tot mai grea.

Oricum, vă veți convinge că păsările sunt creaturi fantastice! Eu vă îndemn să stârniți curiozitatea copiilor voștri, încurajându-i să participe la bucuria reîntoarcerii păsărilor ca mici cercetători, cu observații active, înscriindu-se pe
www.springalive.net. Sau instalați-le aplicația Uite Barza!  Sau trimiteți-i la vară într-o tabără de inelare.

Ne aflăm într-un loc potrivit pentru asta. „Datorită diversității remarcabile a habitatelor, România e foarte bogată în specii de păsări cuibăritoare. Sigur, nu ne putem compara cu o țară din zona tropicală. Dar dacă trăiești în Europa și îți plac păsările, România este cea mai fericită alegere” –  spune biologul Tamás Papp, detaliind ideea în interviul de la pagina 18.

Cătălin Gruia

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*