Anotimpurile vulpii de zapada

Imagine articol

Un oscior scapat de un corb pe gheata sau de mirosul de mancare din cortul unui vanator, de la un kilometru departare, si o mica umbra alba va aparea imediat sa cerceteze – o vulpe polara.

Langa Golful Hudson, nasucul curios al unei vulpi se iveste de dupa o creasta ascutita de gheata (dedesubt). “E cea mai prietenoasa si increzatoare dintre vulpile nord-americane, desi e caracterizata drept… “obraznica”” – scria naturalistul Barry Lopez.

Iarna, aceste vulpi mici, aproape delicate, strabat suprafete uriase, cautand rozatoare sau starvuri de mamifere. Unele parcurg peste 1.000 km pe banchiza, la geruri de -40°C. Specia s-a raspandit in zona arctica la sfarsitul ultimei perioade calde interglaciare, cam acum 120.000 de ani.

Evolutia a echipat aceste vulpi cu urechi mici, boturi scurte si blana deasa, ca sa reduca pierderile de caldura. Picioarele le sunt acoperite cu blana, ca ale iepurilor – de unde si denumirea lor stiintifica, Alopex lagopus, “vulpea cu labe de iepure”.

Pe masura ce florile iau locul gheturilor si al zapezii, puii de vulpe ies din vizuine in iulie. Numarul lemingilor are un impact urias asupra micutilor. In 2002, cand populatia de lemingi s-a prabusit in mare parte a Canadei, fotograful Rosing a gasit doi pui somnorosi (dreapta) intr-una din cele doar sapte vizuine de pe Insula Victoria, din Canada arctica.

In anul urmator, cand lemingii erau din belsug, “vizuina de langa Churchill avea 13 pui (dedesubt) – spune Rosing – si era plina de resturi de lemingi si pasari”.

In anii cu multi lemingi, o femela poate naste pana la 20 de pui si populatia arctica locala de vulpi polare explodeaza. Cand numarul de lemingi scade, multe vulpi polare fac foamea in timpul iernii si aduc pe lume pui mai putini.



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*