Serpii de la Histria

Guvizii din specia Neogobius syrman sunt hrana preferata a serpilor-de-apa. Prada de dimensiuni mari, e adusa pe uscat pentru a fi inghitita. Aproape 30% din totalul pestilor capturati de serpii-de-apa de la Histria sunt infestati cu nematodul parazit Eustrongylides excisus.

Un parazit ameninta cea mai mare populatie de serpi-de-apa din Europa.

Text: Andrei Mihalca

Dupa colmatarea vechiului golf al Marii Negre (actualmente complexul lagunar Razelm-Sinoe), portul antic Histria, cel mai vechi oras din Romania, a fost parasit. Insa din punctul nostru de vedere, al naturalistilor, Cetatea Histria este si astazi locuita.

Ruinele adapostesc de sute de ani cea mai mare populatie de serpi-de-apa (Natrix tessellata) din Europa, specie strict protejata. Serpii-de-apa sunt inofensivi. Nu sunt veninosi, nu ataca si nu musca omul sau animalele domestice.

Singurele lor modalitati de aparare impotriva dusmanilor sunt fuga, mimarea mortii si improscarea dusmanului cu secretiile glandelor anale, ce au un miros dezagreabil. Metode ineficace in fata oamenilor, care ii omoara frecvent. Dar nu numai ei. Povestea incepe in primavara anului 2004, cand, studiind biologia serpilor-de-apa de la Histria, herpetologul Ionut Ghira, bunul meu prieten, a observat niste mici umflaturi pe corpul serpilor.

Mi-a adus o proba la Laboratorul de parazitologie al Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca, iar rezultatul a fost neasteptat. Umflaturile erau de fapt granuloame produse de larve de stadiul patru ale unui nematode parazit, Eustrongylides excisus. Aceasta specie de nematod are un ciclu de viata complex, format din cinci stadii larvare si adulti, biociclu ce necesita obligatoriu interventia a trei gazde din specii diferite.

Gazdele definitive, adica cele care adapostesc formele adulte ale nematodului, sunt pasari acvatice ihtiofage, care se contamineaza prin consumul de pesti infestati. Acestia, la randul lor, preiau parazitul de la oligochete acvatice.

Totusi sarpele-de-apa lipseste din acest lant. Interventia reptilelor in ciclul biologic al nematodului este accidentala si neobligatorie pentru parazit. Asa am ajuns sa ne punem intrebari. Cum ajunge parazitul in sarpe? Cati serpi sunt infestati in populatia de la Histria si cum afecteaza parazitii serpii? Acesta a fost motivul pentru care Societatea Romana de Herpetologie a demarat la Histria, in anul 2005, un proiect de cercetare a biologiei si parazitilor serpilor-de-apa.

Obiectivele proiectului erau clare. Doream doar sa raspundem la aceste intrebari si la altele, care probabil urmau sa apara in timpul studiilor.

Ne-am propus sa monitorizam serpii de la Histria pe toata durata anului. Pentru asta, era nevoie de o echipa numeroasa. Pe langa noi doi, am mai implicat studenti si cercetatori straini din Suedia si din Cehia, pe care ii cunosteam din proiecte anterioare comune.

Incepem intr-o dimineata a lui aprilie 2005 cu toate fortele. Ne divizam si facem turul ruinelor, cu saculetii herpetologici dupa noi. Serpii sunt inca amortiti de racoarea diminetii si se lasa usor capturati.

Cu saculetii plini, revenim la laboratorul improvizat intr-o casa darapanata, ce ne-a fost pusa la dispozitie cu amabilitate de arheologi. Serpii sunt masurati, cantariti si marcati.

Cu mare atentie, numaram nodulii parazitari, iar toate datele sunt introduse in laptopul care cu greu se incadreaza in peisaj. Dupa preluarea datelor, serpii sunt eliberati in zona in care au fost prinsi. Zi dupa zi, urmam acelasi protocol, ce avea sa devina in timp aproape stereotip.

Dupa cateva zile, analizam primele rezultate si constatam ca numarul serpilor afectati e foarte mare. Zilnic, gasim si serpi morti. Majoritatea dintre ei au semne evidente de violenta umana, fiind ucisi cu sange rece de turisti sau de localnici. Alti serpi zac morti in pozitii naturale, fara sa prezinte urme de rani provocate de om. Pentru a elucida cauza mortii acestora din urma, recurgem la necropsie. Ramanem surprinsi. Acesti serpi par a fi murit din cauza lui Eustrongylides.

Intensitatea infectiei este mare. Unii serpi au cateva zeci de paraziti, diseminati in tot corpul. Unul dintre serpii gasiti morti are plamanul perforat de un parazit si prezinta hemoragii interne. Alti serpi sunt paralizati si abia se tarasc printre ziduri, devenind o prada usoara pentru berzele din zona.

Sa lasam un pic cifrele sa vorbeasca.

In anul 2005, din cei 731 de serpi examinati, 52% aveau noduli parazitari sub piele. Situatia a devenit mai dramatica in 2006, cand peste 60% din totalul de 2.588 de serpi examinati aveau noduli la inspectie. Cu siguranta, contaminarea cu Eustrongylides a serpilor avea loc din hrana. Ionut, impreuna cu cei doi biologi suedezi, Martin si Simon, au petrecut sute de ore pe malul Lacului Sinoe, studiind hranirea serpilor-de-apa din Cetatea Histria.

Observatiile lor au aratat ca, aproape fara exceptie, serpii-de-apa se hranesc cu guvizi. Era evident ca infectia serpilor cu larvele de Eustrongylides se datoreaza guvizilor. Asa a inceput, in anul 2006, a doua etapa a proiectului.

Am invitat la Histria doi colegi parazitologi cehi, David Modry si Michal Sloboda. Am examinat 118 guvizi pescuiti chiar din zona de hranire a serpilor. Existau diferente majore intre diferitele categorii de marime, cei mai parazitati fiind guvizii de dimensiuni mari, adica exact cei ce intra mai frecvent in alimentatia serpilor adulti.

Serile sunt linistite la Histria. Stateam si discutam vrute si nevrute si, pe baza observatiilor colegilor biologi, coroborate cu cele parazitologice ale noastre, explicatiile si concluziile veneau de la sine. De ce sunt serpii adulti mai infestati decat serpii juvenili? Infestatia mai frecventa la adulti se datoreaza alimentatiei cu pesti mari, care sunt mai intens parazitati decat pestii de dimensiuni mici cu care se hranesc juvenilii.

Desi gasiseram deja raspunsuri la multe din intrebarile noastre initiale, apareau alte elemente necunoscute. Ionut Ghira observa serpii-de-apa de la Histria de mult timp, iar cu ani in urma, nodulii respectivi nu erau prezenti. Cel putin, nu atat de abundant ca in ultimii ani. Ce a determinat emergenta parazitului? Tratatele de epidemiologie enumera multe mecanisme prin care o boala ia proportii. Dintre toate, in cazul nematodului parazit Eustrongylides excisus se potrivea unul singur: cresterea abundentei gazdelor.

Cele trei gazde obligatorii ale parazitului nostru in ecosistemul de la Histria erau cormoranii, guvizii si oligochetele acvatice, in timp ce serpii interveneau ca gazde accidentale, un fel de capcane biologice pentru parazit. Pentru a ne documenta asupra situatiei cormoranilor la noi in tara, profitam de prietenia lui Ionut cu ornitologul Mircea Gogu, care studiaza aceste pasari de o viata. De la el aflam ca populatiile de cormorani au crescut exponential in ultimii ani in toata Europa, inclusiv in Romania.

Cresterea se datoreaza atat eficientei masurilor de protectie, cat si bogatiei resurselor de hrana. Cormoranii din Delta Dunarii se hranesc in proportie de aproape 90% cu pesti. Poluarea a dus la eutrofizarea apelor si indirect la cresterea populatiilor de guvizi. Aceste modificari populationale au determinat si schimbarea comportamentului de hranire al cormoranilor.

Tot eutrofizarea apelor duce si la cresterea numerica a populatiilor de oligochete acvatice, aspecte dovedite de numeroase studii de pe tot mapamondul. Astfel, toate cele trei gazed principale ale parazitului cresc numeric, favorizandu-l. Cu alte cuvinte, cea mai probabila explicatie pentru caracterul emergent al infestatiei cu nematodul Eustrongylides excisus in ecosistemul de la Histria este eutrofizarea apelor produsa de poluare.

Activitatile umane pot afecta biodiversitatea pe cai nebanuite. Cea mai mare populatie de serpi-de-apa din Europa este serios amenintata.



1 Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*