Afacere letală pentru vipera-cu-corn

Vipera-cu-corn din subspecia montandoni, prezentă doar în Dobrogea şi Bulgaria, critic ameninţată din cauza braconajului pentru venin.

Urcând coasta abruptă şi umbrită de cărpiniţă şi liliac, ai presentimentul că sus te aşteaptă ceva important. Şi, într-adevăr, ajuns la marginea Platoului Ciucaru, brusc ţi se deschide la picioare Dunărea, dar parcă privită din avion, şi dincolo de ea, la mică distanţă, malul sârbesc, sălbatic şi impunător.

Şi mai simţi că locul acesta stâncos, bătut de soare, este decorul ideal pentru ca într-o dimineaţă călduţă de aprilie să te întâlneşti cu Vipera ammodytes, cel mai mare şarpe veninos din Europa continentală. Iar dacă la toate astea adaugi şi faptul că eşti herpetolog, iar pe bucata asta de deal ai găsit şi cea mai densă şi mai interesantă populaţie de vipere-cu-corn dintr-un parc natural de peste 100.000 de hectare, pe care l-ai colindat în fiecare primăvară din ultimii patru ani, e de înţeles că inima îţi bate cu putere şi că ai furnicături în degete. Însă de data asta ceva e diferit.

În loc de masculii gri de viperă, cu spinarea acoperită de o dungă neagră în zigzag, care să caute cu frenezie femelele brune şi leneşe, găseşti doar pietre răsturnate, iar pe un mic tăpşan o vatră de foc şi un loc de cort, iar emoţia pe care o simţeai lasă loc unei dezamăgiri adânci. Unul sau doi indivizi întreprinzători“ au vizitat locul înaintea mea şi înarmaţi cu răngi de fier ca să ridice pietrele, au periat zona şi au cules toate viperele de care au dat. Cel mai probabil, le-au vândut mai apoi pe 20-30 de euro bucata, undeva prin ţară. Lucrurile se schimbaseră în rău odată cu dinamitarea unei mari părţi din versant, pe motivul lărgirii unei curbe cu prea mică vizibilitate, însă nimeni nu-şi imaginase că se va ajunge la distrugerea completă a populaţiei de vipere de către braconieri.

Discutând cu specialişti, pare evident că populaţia de vipere de aici, de pe Ciucarul Mic, concentrează toate problemele cu care se confruntă această specie în România. „E un adevărat cocktail letal: distrugerea habitatului pentru drumuri, cariere de piatră, păşunatul intensiv cu capre, persecuţia îndelungată şi acum colectarea ilegală pentru ferme de venin – este de părere Viorel Popescu, doctorand în herpetology la Universitatea din Maine, SUA, care s-a ocupat cu studiul acestei specii în programul LIFE. Faptul că hibernează în grup, necesităţile stricte de habitat şi comportamentul neagresiv fac vipera-cu-corn extrem de vulnerabilă, iar dacă nu se va trece rapid la protecţie din partea autorităţilor, altfel decât pe hârtie, viitorul arată foarte sumbru pentru această specie în România“ – conchide el.

Teoretic, nu e nimic rău în colectarea veninului de la şerpi; chiar dimpotrivă, e o îndeletnicire nobilă, menită să salveze sau să îmbunătăţească vieţi. Mulţi dintre cei care aveau tangenţă cu vipera-cucorn, incluzând aici cercetători serioşi şi institute nu doar din România, ci şi din fosta Iugoslavie şi Bulgaria, s-au gândit, după căderea comunismului, la recoltarea de venin ca la o sursă potenţială de venituri, care ar fi dat inclusiv posibilitatea finanţării altor studii. Repetate încercări de a comercializa pe piaţa externă această substanţă au dovedit însă, în scurt timp, că nu prea există nimeni dispus să o cumpere. În Bulgaria, unde vipera-cu-corn este mult mai răspândită decât în România şi unde nu au existat oprelişti de ordin legislativ, în anii ’90 au fost capturate mii de exemplare din natură şi băgate în ferme pentru recoltat veninul, în timp ce altele au fost exportate. În 1998 existau, conform unui raport al WWF, nu mai puţin de 40 de ferme autorizate şi circa 20 neautorizate, însă în următorii 3-4 ani majoritatea şi-au închis porţile, datorită imposibilităţii de a vinde veninul.

Studiind această specie, am discutat de-a lungul timpului cu oameni care au încercat sau mai încearcă încă să facă bani din creşterea viperelor. Deşi majoritatea sunt foarte suspicioşi, mai ales din cauza izului de ilegalitate degajat din fermele lor, câţiva au acceptat să-şi spună povestea pentru acest articol, unii sub protecţia anonimatului. „Mă îmbolnăvisem de astm şi mi-am pierdut slujba. Din zvonuri şi mai ales din tot felul de articole din presă, ştiam că veninul de viperă e scump şi foarte căutat, aşa că m-am decis să încerc şi eu“ – spune unul dintre crescătorii cu care am discutat, să-i spunem Bogdan. |n 1996, s-a apucat de ferma de vipere-cu-corn, fără să ştie nimic despre ele şi fără să fi văzut vreodată vreuna.

La început a colindat dealuri din zona muntoasă a Banatului într-un costum antichimic şi cu o prăjină de 3,5 metri, ambele menite să-l protejeze de viperele care, din câte aflase, pot sări de la mare înălţime când se simt încolţite şi te pot muşca de gât sau de faţă. După un an de căutări şi după ce s-a lămurit de inutilitatea ustensilelor, a descoperit o populaţie lângă o fostă carieră de piatră, de unde a strâns 40 de exemplare, adulţi şi juvenili. În următorii cinci ani a mai strâns circa 30 de vipere din diverse parcuri naţionale, a fost internat de două ori în spital în urma unor muşcături şi a produs peste 100 de grame de venin liofilizat. Toate în locuinţa părinţilor, unde fiecare colţ disponibil, inclusiv din sufragerie şi dormitor, ajunsese să fie ocupat de terarii cu vipere. După ce s-a lămurit că nu poate intra în legalitate cu animalele braconate pe care le avea, a încercat ani de-a rândul să vândă la negru veninul, pentru care obţinuse şi un certificat de calitate din Ungaria, şi a dat peste interlopi, bişniţari, escroci şi persoane influente, ba chiar şi un tip din SRI, care s-au oferit să intermedieze, însă nu a reuşit să vândă nimic. „Am fost sfătuit în repetate rânduri să renunţ, însă aflam mereu zvonuri despre altul care vinde şi refuzamsă cred că o astfel de resursă nu este exploatată.“

Între timp, a strâns literatură şi a făcut observaţii îndelungate asupra animalelor, iar după cicluri de hibernări a reuşit să obţină peste 90 de pui viabili şi a devenit extrem de pasionat de vipere. A ţinut exemplarele din diferite zone ale Banatului şi Olteniei separat şi a ajuns să recunoască aproape fără greş din ce zonă provine un animal, după diferenţele de culoare. A refuzat să-şi acopere pierderile eliberat pe toate în locul de unde proveneau, inclusive puii. Vizibil supărat, povesteşte despre scene cu zeci de vipere pe care colcăiau viermii, ţinute la vânzare într-un butoi la o stână lângă Herculane, şi despre un individ din Turnu Severin care îşi mutilase viperele din cauza recoltării brutale a veninului, astfel încât majoritatea animalelor îşi pierduseră dinţii şi aveau botul plin de cicatrice şi puroi. Spune că i-a părut tare rău când i-au murit animale în timpul hibernării şi că experienţa cu viperele i-a schimbat viaţa; a rămas legat de domeniul ăsta, se gândea acum să facă biologia şi să poată ajuta cumva la protecţia viperei-cu-corn. Ar oferi ca donaţie tot veninul pe care îl are unui institut şi, dacă nu are nimeni nevoie de el, spune că îl va arunca.

Text: Silviu Petrovan



5 Comments

  1. nu e bine ce se intampla.braconierii au incalcat limita .si 10.000de $ daca imi dai n-o sa fac asta vreodata.in primul rand imi risc viata pentru bani.stiti cum e,acum ii ai acum nu-i ai.dar viata nu o mai poti recupera.in al doilea rand iubesc animalele.si in al treilea rand ma folosesc de un animal pentru a castiga bani,ceea ce e ilegal.SPUNE NU BRACONAJULUI!!!ad majorem gloriam dei* *in latina”spre mai marea glorie a lui dumnezeu.” cu tot respectul, cristian iulia

  2. [quote name=””]nu e bine ce se intampla.braconierii au incalcat limita .si 10.000de $ daca imi dai n-o sa fac asta vreodata.in primul rand imi risc viata pentru bani.stiti cum e,acum ii ai acum nu-i ai.dar viata nu o mai poti recupera.in al doilea rand iubesc animalele.si in al treilea rand ma folosesc de un animal pentru a castiga bani,ceea ce e ilegal.SPUNE NU BRACONAJULUI!!!ad majorem gloriam dei* *in latina”spre mai marea glorie a lui dumnezeu.” cu tot respectul, cristian iulia[/quote]
    dar gaina din zeama pe care o maninci nu e tot sacrificare?sa fim seriosi,,,biblia spune ca animalele sunt date pentru a fi sacrificate

  3. [quote name=”Niculesco”][quote name=””]nu e bine ce se intampla.braconierii au incalcat limita .si 10.000de $ daca imi dai n-o sa fac asta vreodata.in primul rand imi risc viata pentru bani.stiti cum e,acum ii ai acum nu-i ai.dar viata nu o mai poti recupera.in al doilea rand iubesc animalele.si in al treilea rand ma folosesc de un animal pentru a castiga bani,ceea ce e ilegal.SPUNE NU BRACONAJULUI!!!ad majorem gloriam dei* *in latina”spre mai marea glorie a lui dumnezeu.” cu tot respectul, cristian iulia[/quote]
    dar gaina din zeama pe care o maninci nu e tot sacrificare?sa fim seriosi,,,biblia spune ca animalele sunt date pentru a fi sacrificate[/quote]
    Lasa-ma cu biblia. Vad ca biblia este pentru multi asa zis crestini o scuza pentru a comite adevarate barbarii impotriva naturii si nu numai. Ferice de voi cei care va ascundeti in spatele bibliei… (sper ca sunteti suficient de inteligenti incat sa sesizati ironia…. desi sincer ma indoiesc)

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*