Zebrele, născute să migreze

Splendoare în iarbă - zebre-mamă şi mînjii lor, într-o perpetuă migraţie, străbat o pajişte din Kenya.

Poate că o joacă a Creatorului Celor Sălbatice a făcut zebra: un cal disimulat – în zeghe, în costum de clovn? – animînd vasta scenă a Africii.

De ce aceste dungi ameţitoare, de ce nu există două “costume” la fel? Nimeni nu ştie sigur, dar e posibil ca modelul să alunge insectele sau să modifice silueta animalelor în penumbră, inducînd în eroare prădătorii. Renumite pentru migraţia lor fabuloasă, ce depăşeşte 500 de kilometri, circa 200.000 de zebre merg după ploaie, în sezonul uscat, din Tanzania în luxurianta Kenye, apoi din nou spre sud, pentru a făta în Cîmpia Serengeti. Anup Shah şi fratele lui, Manoj, au fotografiat timp de un an aceşti străluciţi veri ai calului, descoperind un adevărat spectacol în salturile lor atletice şi în  uriaşele turme. “Cu zebrele – spune Anup -, oriunde îţi îndrepţi aparatul priveliştea e fantastică”.

Lîngă limita sudică a Cîmpiei Serengeti, o leoaică pîndeşte zebrele care pasc, cîntărindu-şi şansele de a doborî una. Pe furiş, ca o pisică, se apropie tot mai mult, ignorînd antilopele gnu şi gazelele atente din jur. Deodată porneşte în goană şi se aruncă asupra prăzii. În timp ce animalele panicate se răspîndesc brusc, ghearele ei sfîşie crupa victimei; zebra se împiedică şi cade. În Masai Mara, o altă leoaică a reuşit să captureze un mînz din mijlocul unei turme. Hienele şi cîinii sălbatici sînt şi ei amatori de zebre. Cum spune Anup, “drama vieţii şi a morţii ne face să revenim aici”.

Iarba verde de pe celălalt mal al rîului Mara, din Kenya, ispiteşte zebrele să rişte o traversare. În timp ce purced cu grijă, crocodilii pîndesc în mijlocul curentului, sperînd să prindă ceva. Pe uscat, zebrele împart păşunile cu alte erbivore, mai bine de un milion de antilope gnu şi gazele, păscînd fiecare “etajul” ei din plante. Cînd încep ploile în Serengeti, zebrele se opresc să fete, apoi puii se ridică pe firavele lor picioare şi sînt curînd gata de drum.

Text: Jennifer Steinberg Holland

(Articol publicat în ediţia revistei National Geographic din septembrie 2003)

Galerie de imagini:



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*