Zmeul din Haţeg

Ceaţa se ridică deasupra Streiului, la poalele Retezatului. Aici s-au descoperit resturile „monstrului zburător din Haţeg“, unul dintre cei mai mari pterozauri. Foto: Bogdan Croitoru

Cu 65 de milioane de ani în urmă, printre dinozaurii pitici transilvani trăia şi o reptilă zburătoare uriaşă, Hatzegopteryx thambema.

Un articol publicat în anul 2002 în revista ştiinţifică germană Naturwissenschaften semnala descoperirea în România a unui imens pterozaur, adică o reptilă zburătoare mezozoică, contemporană cu dinozaurii. Autorii, Buffetaut, Grigorescu şi Csiki, sînt paleontologi cu îndelungată experienţă în studiul fosilelor de vertebrate, inclusiv al dinozaurilor din Haţeg. Țara Haţegului, depresiunea de la poalele Retezatului, a devenit un sit clasic al dinozaurilor. Aici s-au descoperit cel puţin 8 specii noi, într-o asociaţie în care se află şi cuiburi cu ouă, precum şi mici mamifere primitive, fapt unic în Europa.
O caracteristică a dinozaurilor din Haţeg este talia lor mică, de 1-2 metri, nişte pitici în comparaţie cu lumea monştrilor de tip Jurassic Park.
Explicaţia constă în faptul că la sfîrşitul Erei Mezozoice Transilvania era o insulă pierdută în nemărginirea Mării Thetys. Izolaţi, dinozaurii de aici au suferit o „miniaturizare“, numită de biologi „nanism insular“, de unde li s-a tras şi calificativul de „dinozaurii pitici din Transilvania“.
Cu atît mai mare a fost surpriza lui Dan Grigorescu cînd a descoperit fragmente fosilizate de oase ce păreau să provină de la o reptilă foarte mare, poate chiar un mare carnivor înrudit cu fiorosul Tyrannosaurus. Astfel clasate, oasele misterioasei reptile au aşteptat cuminţi în colecţia Universităţii din Bucureşti pînă cînd, graţie lui Eric Buffetaut, au fost comparate cu fosile de pterozauri din alte colecţii din lume. Surpriza a fost mare: fragmentele provin de la o reptilă zburătoare pe care cercetătorii au botezat-o Hatzegopteryx thambema, adică „monstrul zburător din Haţeg“. Informaţiile oferite cu zgîrcenie de puţinele oase descoperite pînă în prezent i-au condus pe cei trei cercetători la concluzia că pterozaurul avea dimensiuni uimitoare. Numai capul, cu cioc cu tot, ar fi avut cam 3 metri. La aşa cap, aşa trup: din şantierul virtual al reconstituirii animalului a rezultat o anvergură probabilă a aripilor de peste 12 metri. Dan Grigorescu crede că „Hatzegopteryx thambema era cu mult mai mare decît pterozaurii de tip Pteranodon, a căror anvergură era de «numai» 8 metri.“ De fapt, reptila zburătoare din Haţeg ar putea sta alături de Quetzalcoatlus northropi, descoperit în Texas în urmă cu un deceniu şi considerat cel mai mare de pînă atunci. Wann Langston, de la Texas University, unul dintre cei mai mari specialişti în acest domeniu, admite că „Hatzegopteryx este o descoperire importantă pentru că îmbogăţeşte cunoştinţele noastre asupra răspîndirii geografice a marilor reptile zburătoare. Dacă postulatele şi calculele autorilor descoperirii sînt corecte, el este unul dintre cei mai mari pterozauri… Ar putea fi chiar cea mai mare fiinţă care a zburat vreodată.“
Cum putea zbura o creatură cu un cap atît de mare? „Printr-o riguroasă arhitectură a aripilor – spune Dan Grigorescu. Datorită structurii lor, oasele pterozaurului întruneau cele două cerinţe esenţiale ale zborului: erau rezistente, dar uşoare.“
După unele opinii, monstrul putea fi destul de fragil, un fel de zmeu asemănător celor de hîrtie înălţate de copii. Thambema era probabil nevoit să zboare pe distanţe lungi deasupra mării şi în acest caz uriaşul cioc l-ar fi ajutat să harponeze peştii, hrana lui de bază. Schimbările climatice care au afectat Terra la sfîrşitul Mezozoicului au fost fatale pentru dinozauri în general, inclusiv pentru pterozaurieni. „Pe vînturi puternice, giganţii pterozauri erau ţintuiţi la sol. Cu cît aripile erau mai mari, cu atît erau şi problemele lor“ – crede Langston.

Text: Cristian Lascu

(Articol publicat în ediţia revistei National Geographic din februarie 2004)

Galerie de imagini:



1 Comment

  1. Hateg , taram frumos si de poveste . Orice descoperire arheologica si nu numai ,trebuie pusa in valoare ,prin publicatii si atragere de turisti . Altfel se uita , si chiar foarte repede , e pacat .

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*