Frumoasa bestie calmarul

Sepioteuthis sepioidea, 20 cm. Foto: Brian Skerry

Un calmar caraibian de recif are ochi ciudaţi şi o inteligenţă remarcabilă, cefalopodele fiind nevertebratele cu creierul cel mai mare. Unii întrupează o frumuseţe delicată; alţii duc cu gîndul la monştrii marini. Toţi au un mare talent: să-şi schimbe într-o clipă înfăţişarea.

Era o noapte nebună în Golful Californiei, din Mexic. Apa, luminată de farurile puternice ale micilor vase de pescuit, forfotea de calmari atît de mari, încît am rămas cu gura căscată. Unii erau de mărimea unui om, cu corpuri lungi de aproape 2 m şi cîntărind 70 kg. În peste 30 de ani de studiu al calmarilor, n-am văzut ceva atît de mare.
Echipaţi de scufundare, împreună cu fotograful Brian Skerry, am plonjat în supa clocotitoare de calmari Humboldt, sau calmari uriaşi. Răspîndiţi în Pacificul de Est, calmarii uriaşi sînt prădători feroce, care atacă orice, de la sardine la scafandri. Chiar înainte ca bulele produse de respiraţie să se împrăştie, l-am auzit pe Brian ţipînd alarmat cînd un calmar uriaş i-a atins braţul. Într-o clipă şi-a scos cuţitul de scafandru, pregătindu-se să se apere, dar uriaşul dispăruse.
Dacă pomeneşti de calmari înfricoşători, oamenii se gîndesc de obicei la calmarul-gigant, monstrul iluzoriu din povestirile marinarilor şi din documentarele TV. Dar familia calmarilor cuprinde 280 de alte specii, de la cele monstruoase la cele minuscule, răspîndite în toate oceanele lumii. Timp de aproape patru luni, m-am scufundat cu Brian în mediul lor, în ape de la Capul Cod pînă în Venezuela şi California. În Laboratorul de Biologie Marină din Woods Hole, Massachusetts, nu studiez doar calmarii, ci şi clasa de moluşte din care fac parte – cefalopodele –, care include caracatiţe, sepii şi nautili. Calmarii sînt cunoscuţi datorită celor opt braţe şi celor două tentacule lungi de hrănire. Aceştia au şi cioc ascuţit, ca de papagal, şi trei inimi, una centrală, plus încă două care pompează sîngele prin branhii.
Cefalopodele sînt o familie străveche, datînd de la sfîrşitul cambrianului, de acum o jumătate de miliard de ani. Sînt clasificate ca moluşte, dar cei care sîntem fascinaţi de aceste creaturi ne îndoim uneori. Agili, cu simţuri sofisticate şi capacitate extraordinară de a-şi schimba instantaneu culoarea şi modelul de pe piele, calmarii şi rudele lor sînt mult mai avansaţi decît moluştele obişnuite sau stridiile.

Text: Roger Hanlon

(Articol publicat în ediţia revistei National Geographic din august 2004)

Galerie de imagini:



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*