Traim cu bomba

Imagine articol

La 60 de ani dupa Hiroshima, opt natiuni – poate mai multe – au arme nucleare. Teroristii le vor si ei. Cat de ferita este lumea de arma totala?

Acum saizeci de ani, intr-o noapte furtunoasa a lui 1945, charismaticul fizician american Robert Oppenheimer se urca pe scena unui cinematograf, in orasul secret Los Alamos, din New Mexico.

Uscativ, nervos, el se afla acolo pentru a se adresa catorva sute de cercetatori – barbatii si femeile care au construit, sub conducerea sa, primele bombe atomice. Detonate deasupra oraselor japoneze Hiroshima si Nagasaki pe 6 si 9 august 1945, acele bombe au incheiat cel mai distructiv razboi din istoria umanitatii – si au schimbat perceptia razboiului pentru totdeauna.

Oppenheimer avertiza ca lumea va afla in curand ceea ce ei deja stiau: armele nucleare erau surprinzator de ieftine si usor de realizat, o data ce stiai cum. In curand – a spus el – si alte tari le vor face. Puterea lor distructiva, “deja incomparabil mai mare decat a oricarei alte arme, va creste”. In ciuda acestor pronosticuri nelinistitoare, Oppenheimer a vazut si un potential pozitiv in aceasta descoperire, numind armele nucleare “nu doar un mare pericol, ci si o mare speranta.”

La ce se gandea Oppenheimer? Pericolul era evident: Hiroshima si Nagasaki zaceau in ruine, cu zeci de mii de morti si mii de grav raniti. Era greu sa-ti imaginezi ce “mare speranta” puteau oferi armele nucleare, chiar si dupa o victorie. Dupa saizeci de ani, speranta inca nu se intrevede.

Astazi, opt state detin arsenale nucleare, in timp ce vreo 20 altele detin tehnologia si materia prima necesare pentru a deveni nucleare in numai un an, daca vor. Iar statele sunt doar o parte a povestii. Dezmembrarea Uniunii Sovietice a lasat o categorie vasta de arme si materiale nucleare expuse riscului de a fi furate sau vandute clandestin catre entitati nonstatale, grupuri teroriste sau retele criminale.

Si competenta in domeniu e la mare pret. Se spune ca Abdul Qadeer Khan, supranumit parintele bombei pakistaneze, ar fi divulgat secrete nucleare, tehnologie si proiecte de fabricare a bombei catre Libia, Coreea de Nord si Iran; unii se tem ca reteaua lui ar fi divulgat secrete si altora. De prin anii '90, Osama bin Laden si colaboratorii sai au visat sa-si procure dispozitive nucleare pentru a le folosi in atacuri devastatoare impotriva Statelor Unite.

Nimeni nu stie daca teroristii nu sunt aproape de a detine o bomba radiologica murdara sau chiar o arma nucleara. Speranta lui Oppenheimer s-a nascut in timpul discutiilor cu stralucitul fizician danez Niels Bohr, care, scapat din patria sa ocupata de nazisti, a ajuns la Los Alamos in 1943. Raspandirea cunostintelor nucleare – ii spunea Bohr lui Oppenheimer – va face din bombele atomice un pericol generalizat pentru omenire, precum o epidemie globala.

Cand natiunile vor intelege amenintarea – au convenit Bohr si Oppenheimer -, lumea va deveni mai unita ca niciodata pana atunci pentru a limita raspandirea armelor nucleare din interese egoiste. Prin anevoioase acorduri bazate pe negocieri sincere si intelegere reciproca, natiunile ar reduce pericolul si in cele din urma ar eradica treptat razboiul.

In deceniile ce au urmat, pe masura ce o tara dupa alta se straduiau sa obtina bomba, viziunea celor doi oameni de stiinta, a unei lumi deschise si mai sigure, trebuie sa fi parut naiva. Dar, in ciuda cursei inarmarilor, visul lui Bohr si Oppenheimer a inceput sa prinda contur in anii saizeci, cand, dupa insuportabila tensiune nucleara din timpul crizei rachetelor din Cuba, Statele Unite si Uniunea Sovietica au inceput sa se indeparteze de prapastie.

Lumea le-a urmat exemplul, iar rezultatul a fost Tratatul de Neproliferare Nucleara (TNN) din 1968. In schimbul renuntarii la arsenalul nuclear, natiunile semnatare ale Tratatului de Neproliferare (in prezent 183 de tari, plus cele cinci puteri nucleare majore) au promisiunea ca marile puteri isi vor indrepta eforturile catre dezarmare, nu le vor acorda arme nucleare statelor care nu le detin si le vor pune la dispozitie tehnologie nucleara in scopuri civile. Tratatele ulterioare care interzic testele nucleare restrictioneaza si mai mult raspandirea armelor atomice.



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*