Noroiul de neoprit

Probabil ca forajele au declansat o eruptie de noroi in Java de Est, in mai 2006. Pana acum, noroiul a inghitit 12 sate si a stramutat 10.000 de familii si inca mai vine in valuri si azi. Nici inginerii, nici misticii nu reusesc sa stavileasca scurgerea.

Un dezastru nefiresc erupe si nu se intrevede niciun final. Cosmarul suvoiului de noroi ce face ravagii in estul Javei

Text: Andrew Marshall

In zori, firicelul care incepuse sa se scurga in apropiere, in timpul noptii devenise un suvoi oparit. Noroiul a navalit in casa modesta a lui Sumitro, care are un magazin in districtul Porong, din Java de Est. In timp ce acoperea mobile si umplea camerele, Sumitro si Indayani, sotia lui, si-au luat in brate copiii si au fugit. “Stiam ca noroiul nu poate fi oprit – spune el. Casa mea era sortita pieirii.”

Cateva luni mai tarziu, o dara de abur plutind deasupra unui peisaj de case scufundate marcheaza sursa nenorocirilor lui: un vulcan noroios. Cauza aparitiei acestuia sta la baza unor controverse. Multi dau vina pe o companie care fora dupa gaze; altii sustin ca a fost declansat de un cutremur.

Lusi, cum ii spun indonezienii suvoiului de noroi, e una dintre cele mai ciudate manifestari ale framantarilor geologice din Indonezia. Din mai 2006, a varsat milioane de barili de mocirla fierbinte, acoperind 700 ha. Sate intregi au disparut sub noroi, adanc de 18 m pe alocuri, si 10.000 de familii au fost evacuate din casele lor.

Pana acum, conform unei estimari a FMI, catastrofa a pagubit Indonezia de 3,7 miliarde de dolari, declansand acuzatii si contraacuzatii. Fiind vorba de Indonezia, s-au facut apeluri prompte si la fortele supranaturale. Lusi – porecla creata prin combinarea cuvantului indonezian pentru noroi (lumpur) cu Sidoarjo, numele orasului din apropiere – ar putea continua sa erupa zeci de ani.

Intre timp, camioanele si excavatoarele lucreaza fara intrerupere pentru a limita pagubele, consolidand diguri in calea celor 600.000 de barili de noroi care continua sa erupa in valuri zilnic. Conductele varsa malul in Raul Porong; teoretic, ploaia il va spala in mare – asta daca nu infunda raul si nu inunda orasul apropiat Surabaya, cu 2,5 milioane de locuitori.

Odata cu noroiul, au aparut si misticii – vraci din Sumatra, preoti hinduisti din Bali si o prezica toare celebra, Mama Lauren – care pretind ca ar putea opri potopul. Credinciosii au aruncat capre, gaste si maimute in noroi, pentru a linisti dragonul, despre care se banuieste ca ar fi fost deranjat de foraje.

Un localnic bogat a oferit o casa oricui ar putea opri noroiul. Totusi prima data candidatii trebuiau sa-si dovedeasca puterile, oprind prin forte mistice un robinet care picura. N-au reusit.

Suspicios fata de mistici, satul de noroi, Sumitro nu e prea optimist. “Nimic nu-l poate opri – spune el. Nici tehnologia, nici puterile supranaturale.” Un dig a protejat imprejurimile locuintei lui Sumitro pana in noiembrie 2006, cand, din cauza noroiului, a explodat o teava de gaze, omorand 13 oameni.

“Am crezut ca venise sfarsitul lumii” – isi aminteste el. Intr-un fel, asa si era. Explozia a slabit digul, expunand imprejurimile fluxului de noroi. Acum, urmele pasilor localnicilor care au plecat sunt imprimate in noroiul strazilor goale. Hotii au lasat casele fara acoperisuri si cabluri electrice. Mirosul de sulf pluteste in aer. “Acum n-a mai ramas nimic – spune Sumitro. Doar amintiri.”

Politica din jurul dezastrului este la fel de murdara ca si peisajul. PT Lapindo Brantas, compania care a sapat putul nefast, e detinuta partial de familia lui Aburizal Bakrie, ministrul indonezian pentru prosperitate. Bakrie, miliardar, spune ca putul nu a avut nimic de-a face cu catastrofa; el da vina pe un cutremur puternic care a lovit Yogyakarta, la o distanta de 270 km, cu doua zile inainte de scurgerea de noroi.

Acum insa trebuie sa viziteze victimele lui Lusi. Cu atat mai bine. Furia domneste intr-o piata unde sunt campati mii de sateni ramasi fara casa. “Daca Bakrie vine aici…” – spune un barbat, trecandu-si usor degetele peste beregata.

Totusi Bakrie se bucura de sprijinul presedintelui Susilo Bambang Yudhoyono, care ar putea candida din nou in 2009, preferand sa nu ceara demisia unui ministru care il si finanteaza. Guvernul indonezian a ordonat ca Lapindo sa plateasca mai bine de 400 de milioane de dolari drept compensatie. Dar banii au intarziat sa apara; Sumitro, negociatorul-sef al celor 800 de familii, crede ca ei au fost blocati.

Nu este asa – spune o purtatoare de cuvant de la Lapindo. Afirma ca s-a intarziat despagubirea pentru ca reclamantii nu pot prezenta dovezi adecvate ale detinerii unor case si terenuri si sustine ca deja compania a cheltuit milioane pentru a oferi adapost si hrana victimelor. Despagubirile vor fi platite in totalitate in doi ani, promite purtatorul de cuvant, adaugand ca Lapindo nu are nicio obligatie legala, din moment ce cauzele dezastrului au ramas nedovedite. “Inca nu stim daca a fost vina noastra” – spune ea.

Un studiu efectuat de o echipa internationala, din care facea parte si un angajat de la Lapindo, sustinea teoria lui Bakrie ca nenorocirea ar fi fost produsa de un cutremur. Dar Richard Davies, de la Universitatea Durham, din Anglia, respinge ipoteza. “In primul rand, cutremurul n-a fost suficient de mare si s-a produs si prea departe – spune el. In al doilea rand, avem dovezi destul de clare ale modului in care forajul ar fi putut produce acest incident.”

Studiile lui Davies au conchis ca eruptia a fost declansata de foraje si de incercarea de a controla un aflux urias de apa si gaze care fracturau sectiuni ale gaurii de forare. O incercare de a acoperi gaura cu mii de bile de beton a esuat anul trecut. Acum, Soenarso, coordonatorul Agentiei Sidoarjo pentru Diminuarea Fluxului de Noroi, si-a epuizat toate ideile pentru oprirea fluxului.

Dar Lusi inca nu a terminat. Ploile torentiale ar putea eroda digurile, eliberand si mai mult noroi si alungand si mai multi oameni. Orice s-ar intampla, un lucru e sigur: pentru victimele lui Lusi, numele companiei Lapindo a fost manjit cu noroi.



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*