Dunărea multicoloră duce mult plastic pe oră

Plastic pretutindeni. Ilustraţie: Richard T. Nowitz/Corbis

Dunărea austriacă duce cu ea mai mult plastic decât larve de peşte, arată un studiu efectuat pe un sector de fluviu dintre Viena şi Bratislava, într-o zonă protejată.

Extrapolând măsurătorile făcute, cercetătorii de la Facultatea de Ştiinţe ale Vieţii a Universităţii din Viena estimează că Dunărea poartă în Marea Neagră peste 4 tone de plastic pe zi. Studiul poate fi consultat în baza de date Science Direct

Timp de doi ani, echipa prelevat probe din apa fluviului, şi pe timp de zi şi pe timp de noapte. Plasele de 0.5 m diametru, 1.5 m lungime şi 0,5 mm, dotate cu un volumentru pentru măsurarea cantităţii de lichid care a trecut prin ele, au acoperit 60% din coloana de apă şi au fost coborâte la intervale relevante pentru  activitatea ihtioplanctonului (larvele de peşti au un ritm diurn distinct şi vârfuri de activitate nocturnă).

În laborator, fiecare din cele 951 de probe a fost analizată, separându-se larvele de peşti şi bucătile de plastic. Acestea erau fie plastic neprelucrat (fulgi, sferule, peleţi), fie fragmente din obiecte prelucrate.

Din ambii ani de observaţii a reieşit o medie de circa 4.600 de fragmente de plastic pe metrul cub, sau circa 25 de grame. Plasticul pre-industrial reprezenta 79% din numărul de fragmente şi circa 30% din masă, indicând că o poluare sistematică fie are loc în timpul transportului de mase plastice pe Dunăre, fie provine de la companiile de procesare riverane.

Barje transportă mărfuri pe Dunăre, prin Parcul Naţional Lunca Dunării din Austria, unde a avut loc studiul. Foto Ed Kashi/Corbis

Este pentru prima dată când cantitatea şi compoziţia plasticului dintr-un fluviu a fost calculată ştinţific, spun autorii. O estimare realistă a cantităţii de palstic adusă de fluvii în mări şi oceane e esenţială pentru a deternima sursele poluării şi a lua măsuri pentru reducerea ei.

Pentru inputul de plastic adus de Dunăre Marea Neagră, cercetătorii austrieci spun că estimarea lor de 4,2 tone pe zi este probabil mult sub nivelul real. În primul rând, studiul nu a luat în calcul PET-uri şi alte fragmente care depăşeau ca mărime gurile plaselor (5 cm) şi în al doilea rând, sursele de poluare se înmulţesc în aval, Austria şi Germania fiind ţările dunărene cu cele mai stricte prevedeni în materie de control al poluării.

Studiul atrage atenţia că plasticul, a cărui producţie globală a sporit de la 1,7 la 280 de milioane de tone pe an în ultimele şase decenii, a devenit un pericol pentru mediu, acumulându-se în practic toate habitatele naturale. În habitatele acvatice, păsările, peştii şi alte organisme înghit fragmentele de polimer, care pot crea probleme mecanice în sistemul lor digestiv, se pot transloca sau pot fi, în cazuri mai rare, toxice.

– Domnica Macri



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*