Acvila Arlie revine în România

Foto: SOR

Arlie este prima acvilă țipătoare mică echipată cu transmițător satelitar care se întoarce anul acesta din migrație, după un parcurs de aproape 25.000 de kilometri.

Pasărea, care a fost botezată de prietenii Societății Ornitologice Române (SOR) pe pagina de Facebook, a ajuns în țară pe data de 9 aprilie.

Arlie a fost prinsă anul trecut de o echipă formată din specialiști de la SOR, Agenția Regională pentru Protecția Mediului Sibiu și Grupul Milvus. A fost echipată cu un transmițător satelitar de 45 de grame și eliberată, acțiune desfășurată în cadrul proiectului LIFE „Conservarea acvilei țipătoare mici în România”. Când elevii își luau ghiozdanele să plece spre școală, pe 15 septembrie 2013, Arlie plecase din țară, în migrație. De la plecare și până la sosire au trecut exact 206 zile. În tot acest timp, Arlie a străbătut o distanță de 24.468 de kilometri, pe trei continente și în 17 țări.

Drumul spre casă a început exact de Ziua Îndrăgostiților, pe 14 februarie 2014, de pe teritoriul Namibiei. A zburat spre est, până în Zimbabwe, apoi a traversat Zambia, Tanzania, Uganda, Etiopia, Eritrea, Egipt, Israel, Liban, Turcia și Bulgaria. Pe 9 aprilie se afla în România, după ce parcursese 10.000 de kilometri.

Transmițătorul satelitar de pe spatele lui Arlie a transmis 1106 coordonate GPS care arată cu precizie locurile prin care acvila a fost, inclusiv faptul că în timpul iernii de la noi, a traversat continentul african și de la nord la sud și de est la vest.

Foto: SOR

Începând din 2010, 22 de acvile țipătoare mici au fost echipate cu transmițătoare, Arlie fiind ultima dintre acestea. Doar două dintre transmițătoare mai sunt active în acest moment. Cealaltă acvilă monitorizată satelitar de specialiștii din România – Erika, este încă în Tanzania.

Dar cum folosesc cercetătorii datele furnizate de transmițătoare și hărțile de migrație? Ei pot afla habitatul perechilor care cuibăresc în România și modul de deplasare, tipurile de habitate folosite, rutele și înâlțimea de zbor în migrație sau cartierele de iernare.

“Cu aceste informații cunoastem mai bine specia, avem o imagine mult mai clară asupra amenințărilor cu care se confruntă și putem identifica noi cele mai bune masuri de conservare”, a spus Ciprian Fântână, director de conservare al SOR. “Rezultatele obținute până acum în proiect au fost folosite la Planul Național de Acțiune pentru această specie, dar și la updatarea Planului Internațional de Acțiune. Noi am facut update anul trecut, dar acesta este un proces continuu, la el contribuim acum și noi și colegii slovaci, care au un proiect asemănător”, a adăugat el.

Rutele de migrație pot fi urmărite pe site-ul www.pomarina.ro

SURSA: SOR



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*