Amprenta ecologică a României

Oamenii consumă și poluează de parcă ar avea 1,5 planete la dispoziție, dar românii mai puțin decât toți ceilalți europeni, scrie Living Planet Report 2014.

România se  află pe locul 46 mondial, și pe locul 13 în cadrul UE la capitolul biocapacitate – adică posibilitatea ecosistemelor din țară de a produce materiale biologice utile și de a absorbi reziduurile (în special CO2) produse de cei peste 21 de milioane de locuitori ai săi – arată datele publicate astăzi în Raportul Planeta Vie, un studiu anual al organizației internaționale WWF (World Wide Fund for Nature).

Așadar, suntem una dintre țările „capabile” – încă – din punct de vedere al serviciilor prestate de natură. Solul încă nu e otrăvit și uzat și mai poate produce hrană, pădurile încă nu au fost tăiate și mai pot produce oxigen și absorbi carbon, apele încă mai sunt filtrate de vegetație și de sol, reușind să ne astâmpere setea și să ne ude ogoarele.

Mai mult, amprenta ecologică pe cap de locuitor plasează țara noastră pe locul 70 în lume și cel mai bine din toată Uniunea Europeană. Amprenta ecologică e măsura presiunii pe care omul o pune pe mediu. În fiecare an, ea este calculată în funcție de suprafața productivă de pământ și apă necesare pentru a produce resursele consumate de un individ și pentru a absorbi carbonul generat de tot acest proces.

La poziția sa foarte bună în cadrul UE, România are o amprentă ecologică de 1,4 hecare globale per capita (hgc), cea mai mare parte provenită din emisiile de carbon. Dar reprezintă ea măsura unei gestiuni ecologice mai performante decât a marilor consumatori precum SUA (6,5 hgc), sau a unei subdezvoltări, ca la vecinii noștri de clasament, Costa Rica, Mauritania și Niger? Până la urmă, cât de bine stăm?

„Rezultatul are de a face mai mult cu prăbușirea industriei decât cu viziunea strategică a guvernelor României”, explică Magor Csibi, directorul WWF-România. Deși s-au făcut câțiva pași pe traiectoria sustenabilității în gestionarea pădurilor și a râurilor, lipsește o abordare holistică, care să încorporeze schimbările climatice și protecția naturii în procesele de planificare generală. Provocarea României este de a crește semnificativ prosperitatea economică fără să crească amprenta de carbon. Pentru a reuși, e nevoie să își concentreze eforturile asupra  tehnicilor și practicilor sustenabile moderne și să prioritizeze eficiența energetică”, spune Csibi.

Potrivit Raportului Planeta Vie 2014, amprenta ecologică globală a depășit deja capacitatea de regenerare a planetei cu 50%.  Peste 200 de bazine hidrografice care alimentează mai mult de 2,5 miliarde de oameni se confruntă cu deficit de apă cel puțin o lună pe an, un miliard de oameni suferă deja de foame, iar schimbările climatice, în combinație cu schimbarea modului de folosire a terenurilor, amenință biodiversitatea și pot duce la agravarea lipsei de hrană.

WWF militează pentru găsire unor soluții de gestionare a resurselor în limitele ecologice ale Pământului: extinderea suprafețelor protejate, conservarea și regenerarea pădurilor, un bun management al resurselor de apă, protejarea speciilor sau reconstrucția zonelor umede. Alături de aceste investiții directe, eforturile noastre trebuie să se concentreze pe investiția în biocapacitate – introducerea, la scară largă, a unor practici agricole sustenabile și a activităților economice care mențin echilibrul între integritatea ecosistemelor și productivitatea pe termen lung

– Domnica Macri



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*