Numărul siturilor naturale afectate de schimbările climatice s-a dublat în trei ani

Doi urangutani adulți se ascund printre frunze în pădurea tropicală din Sumatra. Această pădure este în stare critică conform raportului UICN. Foto: 123rf

Numărul siturilor naturale amenințate de schimbările climatice a crescut de la 35 la 62 în doar trei ani, se arată într-un raport al Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (UICN) publicat cu ocazia conferinței ONU privind schimbările climatice care are loc în orașul Bonn, Germania.

Raportul publicat de UICN este o actualizare a celui din 2014 privind evoluția patrimoniului mondial și evaluează, pentru prima dată, perspectivele de conservare ale celor 241 de situri naturale ale patrimoniului mondial. Acesta examinează amenințările, protecția și gestionarea siturilor, starea valorii lor și trăsăturile unice prin care și-au câștigat statutul de patrimoniu mondial natural.

Schimbările climatice, cea mai mare amenințare pentru patrimoniul mondial natural

Rezervația Fluturilor Monarh din Mexic este în stare critică, după cum se arată în raportul UICN. Foto: 123rf

Potrivit acestor evaluări, impactul schimbărilor climatice, cum ar fi albirea coraliilor sau topirea ghețarilor, afectează un sfert din totalul acestor situri. În raport se avertizează că numărul siturilor naturale afectate de schimbările climatice va crește în continuare, din moment ce schimbările climatice rămân cea mai mare amenințare pentru patrimoniul mondial natural.

“Protecția siturilor care fac parte din patrimoniului mondial natural este o responsabilitate internațională a guvernelor care au semnat Acordul de la Paris”, spune Inger Andersen, director general al UICN. “Acest raport trimite un mesaj clar delegaților adunați aici la Bonn: schimbările climatice acționează rapid și nu iartă cele mai frumoase comori ale planetei noastre. Ritmul de deteriorare a patrimoniului nostru natural subliniază necesitatea unor angajamente și acțiuni naționale urgente și ambițioase pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris”, completează Andersen.

Recifele de corali precum atolul Aldabra din Oceanul Indian, al doilea cel mai mare atol de corali din lume, reciful-barieră din Belize, cel mai mare recif din emisfera nordică și Marea Barieră de Corali, cel mai mare recif de pe planetă, au fost afectate de albirea coralilor. Datorită schimbărilor climatice, a poluării, dar și a pescuitului care nu respectă bunele practici, 90% din recifele de corali vor dispărea până în 2050, se arată într-un comunicat emis de Environment News Service. Pentru a preîntâmpina această situație indezirabilă, o coaliție filantropică a lansat programul 50 Reefs, care își propune să salveze recifele de corali aflate stare critică, astfel încât odată ce climatul se stabilizează, întregul ecosistem de corali să poată renaște.

Și ghețarii care se topesc sunt un rezultat al temperaturilor în creștere. “Siturile naturale ale patrimoniului mondial joacă un rol important în sprijinirea economiilor și a mijloacelor de trai locale”, spune Tim Badman, directorul programului “Patrimoniul mondial” din cadrul UICN. “Distrugerea lor poate avea consecințe devastatoare care merg dincolo frumusețea lor excepțională și de valoarea naturală. În parcul național Huascarán din Peru, de exemplu, ghețarii topiți afectează aprovizionarea cu apă și contaminează apa și solul din cauza eliberării de metale grele captate anterior sub gheață. Aceste lucruri se adaugă la urgența provocării noastre de a proteja aceste locuri”, completează Badman.

Alte amenințări în creștere menționate în raport sunt speciile invazive, turismul nesustenabil, vânătoare sau dezvoltarea infrastructurii.

Drumul spre Lacul Turkana din Kenya. Foto: 123rf

Siturile naturale aflate în stare critică

Per total, în raport se arată că 29% din siturile patrimoniului mondial generează îngrijorări crescute, iar 7% au o perspectivă critică. Două treimi din situri au fost evaluate ca fiind susceptibile de a fi bine conservate în viitorul apropiat.

Parcul Național Everglades din SUA, Parcul Național Garamba, Parcul Național Kahuzi-Biega, Parcul Național Virunga – toate din Republica Democrată Congo, pădurea tropicală din Sumatra, Indonezia, Rezervația Fluturilor Monarh din Mexic, atolul de corali East Rennell din Insulele Solomon sau Lacul Turkana din Kenya sunt între siturile naturale aflate în stare critică. Africa rămâne zona cu cele mai multe situri aflate în stare critică, pe când America de Nord se află la polul opus.

Conform aceluiași raport, gestionarea siturilor naturale ale patrimoniului mondial a scăzut în calitate și eficiență din 2014, în special din cauza finanțării insuficiente. Mai puțin de jumătate din situri sunt, în prezent, gestionate la standarde bune.

Cu toate acestea, raportul include și câteva povești de succes, care arată impactul pozitiv al managementului eficient. În Parcul Național Comoé din Coasta de Fildeș s-a observat, de exemplu, recuperarea populațiilor de elefanți și cimpanzei datorită unei gestionări eficiente și a sprijinului internațional, ca urmare a stabilizării politice în țară. Drept urmare, perspectivele sale de conservare s-au îmbunătățit semnificativ în ultimii trei ani. Acesta este unul din cele 14 site-uri cu un rating îmbunătățit de la raportul UICN 2014 privind patrimoniul mondial.

Următoarea ediție a raportului va fi publicată în 2020.

Foto: 123rf
Sursa: uicn.org



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*