Labirintul de piatra

Grupuri de lemuri-ai-lui-Decken, care se gasesc doar in Vestul Madagascarului, se deplaseaza pe varfurile formatiunilor tsingy pentru a cauta hrana si a evita pradatorii. Asemenea altor lemuri, acestia traiesc probabil in grupuri familiale mici.

Un oras cu turnuri de calcar se inalta in Madagascarul vestic; imprejurimile ii sunt brazdate de canioane si strabatute de pesteri. Pasaje neexplorate gazduiesc unele dintre cele mai ciudate specii de pe insula – si din lume –, de la fantomaticul lemur-al-lui-Decken la o multime de reptile, insecte si plante.

Text: Neil Shea

Soparla zvacni speriata pe suprafata fierbinte a stancii. Cativa pasi rapizi, o intoarcere a capului colturos. Apoi, nemiscarea perfecta a unei creaturi care se simte haituita. De jur imprejur, piscuri si lame de piatra se inaltau taioase precum turnurile unei catedrale gotice tacute si pustii.

Din canioanele de dedesubt, un papagal zbura, spargand tacerea cu caraitul lui. Soparla a tasnit. Bratul lui Hery Rakotondravony a inhatat-o. Dupa cateva momente, tanarul herpetolog si-a desclestat degetele. „Cred ca e o specie noua.“

In cele cateva zile petrecute in Parcul National si Rezervatia Tsingy de Bemaraha, din Madagascar, era a doua sau a treia data cand spunea asta. Pe o insula celebra pentru biodiversitatea sa (90% dintre speciile de aici sunt endemice, de negasit altundeva in lume), zona protejata de 1.550 km2 e o insula in sine, un soi de fortareata bio, necizelata, in mare parte neexplorata si aproape impenetrabila din cauza formatiunilor masive de calcar – numite tsingy –, un amestec de imense lapiezuri si stanci conice, care formeaza o adevarata jungla de piatra.

Blocul imens de roca jurasica a fost dizolvat de ape, formandu-se un labirint de stanci cu muchii ascutite, canioane taiate si pesteri umede, care tin la distanta oamenii, dar gazduiesc alte animale si plante. Frecvent sunt descrise noi specii din habitatele izolate de aici, inclusiv un lemur-cupicioare-lungi in 1990, dar denumit, lucru destul de ciudat, doar in 2005, dupa actorul britanic de comedie John Cleese, un adept al conserva- tionismului.

Steven Goodman, biolog la Field Museum, din Chicago, care a trait si a muncit in Madagascar timp de 20 de ani, descrie regiunea ca pe „un refugiu in paradis“, locul unde se poate inca practica un tip de biologie mai potrivit cu un secol in urma si unde o simpla plimbare te poate pune fata in fata cu o creatura nemaivazuta.

„In fi ecare vale vei gasi lucruri diferite – spunea Goodman. Formatiunile tsingy din Madagascar. sunt unul dintre acele locuri de pe Pamant care ascund comori biologice extraordinare. Trebuie doar sa mergi si sa privesti in jur.“ Mersul acolo e partea cea mai dificila.

In martie, la sfarsitul sezonului ploios, chiar inainte ca frunzele sa ingalbeneasca si sa cada iar iarna, sa sece firavele izvoare din padure, fotograful Stephen Alvarez si cu mine am calatorit prin parc. Rakotondravony fusese de acord sa ne fie ghid. Era a patra sa calatorie la Tsingy de Bemaraha; e unul dintre cei cativa oameni de stiinta care au mers acolo de mai multe ori.

Citeste tot reportajul in National Georgrafic noiembrie 2009.



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*