Refugii urbane

Costanera Sur

În partea de est a Buenos Airesului, centrul financiar al capitalei argentiniene coboară brusc înspre Rio de la Plata.

Text: Alexandra Popescu

Stuful şi pădurile scunde de arini iau locul turnurilor de sticlă şi metal în Costanera Sur, o rezervaţie ecologică întinsă pe 358 ha, care primeşte anual peste un milion de vizitatori. În 2011 au fost marcaţi 25 de ani de existenţă a acestei oaze verzi cu origini neobişnuite. Port la sfârşitul secolului al XIX-lea, staţiune balneară mai mult de trei decenii, compromisă de contaminarea apelor din Rio de la Plata, actuala rezervaţie fusese destinată construirii Centrului Administrativ Urban.

Din 1984, când proiectul a fost abandonat, natura s-a încăpăţânat să se insinueze în oraş, întregi comunităţi de plante colonizând sedimentele de moloz din zonele semiinundate. La insistenţele a trei organizaţii nonguvernamentale, guvernul local a declarat locul parc natural şi zonă de interes ecologic.

De-a lungul anilor, zona umedă a fost promovată în grad şi în 2005 a devenit sit RAMSAR, graţie celor peste 250 de specii de păsări de apă din rezervaţie. În prezent, Costanera Sur adăposteşte peste 1.500 de specii de plante, animale şi alte organisme, într-un mozaic de ecosisteme şi microclimate supranumit „pampa húmeda“.

„Terenul ar fi putut avea cu totul alt destin. Norocul, inteligenţa şi perseverenţa au făcut posibilă crearea rezervaţiei. E un rai al biodiversităţii şi cel mai mare centru educativ în aer liber din ţară. Şi asta într-un megaoraş“ – spune Claudio Bertonatti, directorul Costanera Sur.

Buenos Airesul nu e singurul militant pentru natură. În condiţiile în care, în 2050, peste două treimi din populaţia planetei vor fi orăşeni, beneficiile zonelor verzi sunt nenumărate. Metropole precum Stockholm, Londra sau New York le preţuiesc din ce în ce mai mult şi caută să le protejeze sub diverse forme. Pretutindeni, oraşele tânjesc după natură.



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*